Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96 din anul 1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 26 iunie. Potrivit legii amintite, „Drapelul României are formă dreptunghiulară. Lățimea drapelului este egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale”. În anexa din Monitorul Oficial se precizează și nuanța exactă a celor trei culori: albastru cobalt, galben crom și roșu vermion. „Introducerea celor trei culori roşu, galben și albastru pe drapelul românilor s-a înfăptuit la 14 octombrie 1834, cu aprobarea Înaltei Porţi, de către Alexandru Dimitrie Ghica, domnitorul Ţării Româneşti. În 1848, în toiul revoluţiei, tricolorul a devenit în Ţara Românească însemnul naţional, principalul element constitutiv al drapelului de stat. Înlăturat odată cu intervenţia străină din toamna anului 1848, tricolorul va fi reintrodus ca drapel naţional la 1 septembrie 1863, de către Alexandru Ioan Cuza”, au precizat reprezentanții Muzeului Național al Banatului. Potrivit acestora, steagul avea însă culorile dispuse orizontal, redate roşu, galben, albastru, şi se va menţine în această alcătuire până în anul 1867, când, punându-se din nou problema însemnului nostru naţional, comisia însărcinată cu stabilirea drapelului ţării şi-a însuşit propunerea lui N. Golescu, fostul paşoptist, „ca culorile să fie aşezate cum era la 1848” , adică vertical, în ordinea albastru, galben, roşu, care s-a păstrat până azi. În imaginea oferită de instituția culturală apare drapelul voluntarilor români de la Darnița aflat în patrimoniul Muzeul Național al Banatului. Drapelul a aparținut primului detașament de voluntari români constituit la Darnița din prizonieri ardeleni, bănățeni, crișeni, sătmăreni, maramureșeni și bucovineni. Foto: Muzeul Național al Banatului Joi, 26 iunie, Ziua Drapelului Național a fost marcată și la Timișoara. Ev
Potrivit instituției, părinții mai au aproximativ două săptămâni pentru a folosi banii în scopul cumpărării de haine și rechizite pentru copii. Reprezentanții ministerului recomandă utilizarea sumelor „din timp” pentru pregătirea noului an școlar. În jur de 670.000 de preșcolari și elevi au beneficiat de acest sprijin în anul școlar 2024-2025, conform datelor de la Ministerul Educației. Programul a fost marcat de întârzieri în acest an școlar. Cardurile au început să
.
În primă fază, Simonis postase marți pe grupurile dedicate comunei Moșnița Nouă, iar Lațcău a răspuns miercuri printr-o postare publică, pe pagina sa. Primarul comunei acuza Primăria Timișoara de susținerea unor interese private, în detrimentul cetățenilor care circulă spre și dinspre Timișoara pe Calea Buziașului. De cealaltă parte, Lațcău îl acuza că nu știe să interpreteze planșele. De atunci, au fost mai multe postări și comentarii acuzative fie direct între
.
Hotărârea de Guvern aprobă actualizarea indicatorilor tehnico-economici și a sumei alocate proiectului. Valoarea totală a investiției ajunge astfel la 230,4 milioane lei, din care 136,5 milioane lei sunt finanțați de Ministerul Dezvoltării prin CNI, iar 2,7 milioane lei de UVT. Creșterea bugetului proiectului de investiții „Construire cămin studențesc – Universitatea de Vest din Timișoara, str. Renașterii nr. 24B, municipiul Timișoara, județul Timiș”, cu 139,2 milioane lei va acoperi finalizarea lucrărilor,
.
Cu mai puțin de un an până când ar trebui să fie gata, mai exact după 17 dintre cele 27 de luni prevăzute în contract, lucrările la Arena „Eroii Timișoarei” se apropie de un grad de executare de două treimi, deci sunt în grafic. „Lucrările la Arena Eroii Timișoarei avansează constant, într-un ritm bun, și au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 65%. Gradenele pentru Peluza Vest, Peluza Est,
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.