Dorel Micle: Importanța realității din teren în evaluarea siturilor arheologice
Conf. univ. dr. Dorel Micle, arheolog expert la Universitatea de Vest din Timișoara și manager al Muzeului Satului Bănățean, a discutat despre provocările întâmpinate în timpul comunismului în legătură cu protejarea siturilor arheologice. Potrivit lui Micle, deși au fost adoptate măsuri pentru protejarea acestor situri, raportările erau adesea întocmite în moduri care nu reflectau realitatea de pe teren.
"Aproape fiecare județ a trebuit să elaboreze un raport cu cele mai importante situri arheologice, conform unei directive de la București, în anii '70. Deși s-au luat măsuri de protejare, oamenii se conformau practicii de 'raportare de producție egală'. Astfel, situri din diverse epoci istorice erau raportate în număr egal, fără a ține cont de realitate", a explicat Micle.
Acesta a menționat că multe dintre siturile raportate, cum ar fi cele paleolitice, erau în mod evident plasate în zone unde astfel de descoperiri erau improbabile. "De exemplu, siturile paleolitice se găsesc, de obicei, în apropierea izvoarelor de râuri sau în peșteri, nu în zonele de câmpie. Fluctuațiile în evaluarea lor au dus la clasări incorecte", a adăugat el.
În anii 2000, un nou proiect al Ministerului Culturii a cerut ca fiecare direcție județeană de cultură să actualizeze listele acestor situri. "După atâția ani, am realizat că multe dintre ele trebuiau incluse în lista monumentelor istorice. Am început identificarea lor, existența acestora fiind de aproximativ 50-60 de poziții la vremea respectivă", a spus Micle.
Cu toate acestea, eforturile depuse au dus la descoperirea a mii de situri noi, dintre care multe au fost recent incluse în lista monumentelor istorice. "Peste 1.000 de situri au fost astfel documentate, iar acest lucru este datorat muncii continue și colaborării specialiștilor din domeniu", a concluzionat Dorel Micle.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
