Această perioadă este una de pregătire sufletească pentru cele două mari sărbători ale lunii august: Schimbarea la Față (6 august) și Adormirea Maicii Domnului (15 august). Postul are o rânduială asemănătoare Postului Mare, fiind considerat un timp de pocăință și rugăciune. Originea postului Deși este cel mai nou dintre cele patru posturi mari din calendarul ortodox, Postul Adormirii Maicii Domnului are o istorie de peste o mie de ani. A început să se contureze în secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a cunoscut o dezvoltare deosebită. Practicile de postire erau inițial diferite în funcție de regiune, de la o singură zi la Antiohia, până la opt zile în Ierusalim. Uniformizarea a avut loc abia în anul 1166, în urma unui sinod local desfășurat la Constantinopol, sub conducerea Patriarhului Luca Crysoverghi, care a stabilit ca perioada de postire să fie 1–15 august. Ce se mănâncă în Postul Sfintei Marii Din punct de vedere alimentar, Postul Adormirii Maicii Domnului este asemănător cu Postul Mare. Credincioșii se abțin de la carne, ouă și lactate, iar dezlegarea la pește se face doar pe 6 august, la praznicul Schimbării la Față, dacă această zi cade de luni până vineri. Uleiul și vinul sunt permise doar sâmbăta și duminica. În post, se pune accent pe simplitatea meselor. Chiar dacă alimentele sunt de post, se evită mâncărurile îmbelșugate, deoarece postul nu este doar un regim alimentar, ci și un exercițiu de smerenie și cumpătare. În această perioadă se consumă frecvent ciorbe de legume, tocănițe de legume, mâncăruri cu orez, fasole, linte, năut, cartofi, salate, fructe proaspete și legume. De asemenea, se prepară deserturi simple de post, precum checuri fără ou și lapte, plăcinte cu mere, gem sau dovleac. Postul are rolul de a-i ajuta pe creștini să-și îndrepte atenția spre rugăciune, împăcare cu ceilalți și apropiere de Dumnezeu. Alimentația simplă este doar o