Rusaliile sărbătorite în România înseamnă momentul când Duhul Sfânt s-a pogorât asupra apostolilor, eveniment care a avut loc la 50 de zile după Paște și la zece zile după Înălțare. Potrivit RELMOV în acea zi, apostolii au primit darul vorbirii în mai multe limbi, ceea ce le-a permis să răspândească mesajul creștin în întreaga lume. Această sărbătoare este considerată „nașterea Bisericii creștine”, fiind prăznuită în țară în zilele de duminică, 8 iunie, și luni, 9 iunie, aceasta fiind zi liberă pentru angajați.
Conform relatărilor din Faptele Apostolilor, Duhul Sfânt s-a coborât asupra apostolilor sub forma unor limbi de foc, oferindu-le puterea de a propovădui Evanghelia. În zona rurală, această sărbătoare este marcată de obiceiuri tradiționale cu semnificație simbolică. Una dintre cele mai cunoscute este dansul calusarilor, o ceremonie cu rădăcini vechi, menită să alunge spiritele rele și să asigure protecție comunității împotriva bolilor și nenorocirilor.
Potrivit notează site-ul tion.ro, la finalul Sfintei Liturghii de Rusalii, credincioșii participă la „Vecernia plecării genunchilor”, o slujbă specială în care se pleacă în genunchi, ca semn de respect și supunere față de Dumnezeu. Tot în această zi, se fac binecuvântări ale ramurilor de tei și nuc, considerate simboluri ale limbilor de foc coborâte asupra apostolilor. Ramurile sfintite sunt apoi păstrate în case, fiind puse la icoane sau la intrarea în locuințe, ca semn de protecție și binecuvântare divină.
Este tradiție veche ca în zilele de Rusalii să nu se lucreze, să nu se meargă la câmp, nici să nu se construiască sau să se repare case. Se crede că activitățile acestea ar putea atrage furia duhurilor rele. De asemenea, nu se doarme afară pentru a evita influența spiritelor răuvoitoare, iar pădurea este considerată un loc al spiritelor malefice.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
