Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Simona Stan
Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) prezintă previziuni privind economia din 2026, evidențiind dilema între menținerea unui dezechilibru fiscal și un proces dificil de ajustare bugetară, menit să asigure stabilitatea și să evite o criză de încredere. Potrivit AOAR, corecția bugetară din ultimii ani s-a bazat în special pe creșteri de taxe și presiuni asupra mediului privat, fără reforme de fond ale statului.
AOAR notează că deficitul bugetar al României a rămas cel mai ridicat din Uniunea Europeană, situându-se la 9,3% din PIB în 2024, cu un obiectiv de reducere la 8,4% în 2025. Această corecție s-a realizat în mare parte prin majorări de taxe, precum creșterea TVA cu două puncte procentuale și accize, precum și prin înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public până în 2026. Fără aceste măsuri, deficitul ar fi rămas aproape de 9%, punând pe o traiectorie nesustenabilă datoria publică.
Creșterea economică pentru 2026 este estimată de organismele internaționale ca fiind modestă. Comisia Europeană anticipează un avans real al PIB de 1,1%, după 0,7% în 2025, sub influența consolidării fiscale care reduce consumul. Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere de 1,4%, susținută parțial de investițiile din fonduri europene, iar OECD confirmă un scenariu moderat, axat pe investiții și exporturi. Deficitul bugetar ar urma să scadă doar la 6,2–6,3% din PIB, încă peste pragul de 3% stabilit la nivel european.
AOAR descrie trei posibile scenarii pentru anul 2026, în funcție de politicile fiscale și reformele implementate. Primul și cel mai probabil este “echilibrul superficial”, caracterizat printr-o creștere economică între 1% și 1,5%, o diminuare lentă a deficitului la 6–6,5% din PIB și o inflație încă ridicată, dar în scădere. Investițiile în acest scenariu provin în principal din fonduri europene și proiecte publice deja angajate, iar mediul privat rămâne prudent și concentrat pe eficiență și restructurare.
Scenariul pozitiv, numit “drumul greu, dar corect”, presupune o reformă reală a aparatului bugetar, prioritizarea investițiilor cu impact economic și o simplificare fiscală clară, inclusiv eliminarea sau reformarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Aceasta ar crește predictibilitatea legislativă și ar revitaliza încrederea mediului de afaceri, determinând o creștere economică de peste 1,5–2%, susținută de consum, investiții și exporturi.
Pe de altă parte, scenariul negativ, denumit “oboseala fiscală”, reprezintă riscul continuării ajustărilor prin creșteri de taxe și amânarea reformelor. Acest lucru ar putea conduce la o creștere economică sub 1%, stagnare, extinderea economiei gri, amânarea investițiilor și relocarea activităților către jurisdicții mai previzibile, precum și la tensionarea relațiilor cu partenerii europeni din cauza întârzierii corecției deficitului.
Organizația Romanian Business Leaders, formată din antreprenori și manageri din mediul de afaceri, și-a extins activitatea prin deschiderea noii filiale în Banat. Evenimentul de lansare, a noua la nivel național, a avut loc joi, 20 noiembrie, la Iulius Congress Hall din Timișoara, marcând o premieră regională importantă.
În trimestrul al treilea al anului, românii interesați de achiziții imobiliare au accelerat procesul de cumpărare, iar această tendință s-a manifestat aproape uniform la nivel național, influențată de anticiparea unei majorări a TVA pentru locuințele noi, reducerea ofertei și așteptările legate de evoluția prețurilor.
Ministerul Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy, a anunțat că, împreună cu omologii săi din Bulgaria și România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a solicita măsuri care să protejeze interesele fermierilor din Europa de Est. „Sunt unele lucruri pe care nu le permitem.
ANAF a demarat o investigație privind achizițiile de autovehicule de lux efectuate în România, conform informațiilor oferite de Agerpres. În prima fază a acțiunii, au fost selectate 30 de persoane care au cumpărat mașini în valoare totală de aproximativ două milioane de euro, fiecare vehicul având o valoare mai mare de 50.000 de euro.
