”România e în top 3 prețuri la energie în UE. Am avut șantajul energetic al Rusiei, undeva între 2020 și 2021, după care am avut liberalizarea pieței energetice din România. Era perioada în care au fost premieri domnii Orban și Cîțu. Mai nou, pentru tot ce se întâmplă rău în România e de vină PSD. Hai să ne uităm că, în ultimii 10 ani, l-am avut președinte pe Klaus Iohannis, de Dreapta, și doar conduceri de Dreapta la Ministerul Energiei. Eu sunt ministru de trei săptămâni, am avut o discuție pragmatică și cu premierul Bolojan căruia i-am spus că, în maxim 3 săptămâni, voi veni cu un pachet foarte clar prin care să găsim soluții și de reglare a pieței, dar și de investiții masive în producția și transportul energiei electrice și a gazelor naturale pentru a scădea în final prețul la consumatorul casnic și la companii. Am solicitat Consiliului Concurenției și Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) răspunsuri legate de modul în care se compune prețul final pentru consumatorul de energie. Voi face o analiză pe care trebuie să o prezint și în fața coaliției de guvernare, și în fața Guvernului și poate chiar în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru că vorbim despre lucruri care țin de securitatea economică a României”, a spus el. Bogdan Ivan a declarat că, în prezent, companiile din țara noastră folosesc energie de două ori mai scumpă decât cea utilizată de industria petrochimică din state aflate în Orientul Mijlociu sau din Asia: ”Este evident că nu mai suntem competitivi nici pe piața economică. Astăzi, din 32 de miliarde de euro balanță comercială negativă a României, 21 de miliarde vin din industria petrochimică, dependentă de gaze naturale. Undeva la 75% din costul energiei petrochimice vine din gaze naturale”. Sursele din care România își obține energia sunt: hidrocentralele care contribuie cu cca. 25-30% din producția națională de electricitate în anii cu hidraulicitate normală sau bună, cele două reactoare nucleare de la Cernavodă care asigură 15-20% din consumul de energie electrică al țării, termocentralele din Oltenia care contribuie cu cca. 15-20%, gazele naturale utililizate în termocentrale și pentru cogenerare, energia eoliană, în special în Dobrogea, cu potențial excelent de vânt și care asigură 10-15% din producția anuală de electricitate, cu variații mari în funcție de condițiile meteo, energia solară (fotovoltaică), în creștere rapidă, mai ales după 2022 care contribuie cu aproximativ 5-8%, dar procentul este în creștere. Se mai obține energie electrică și din biomasă și alte surse regenerabile, 1-2%, dar importantă pentru anumite zone rurale.
Ministerul Agriculturii din Ungaria, Istvan Nagy, a anunțat că, împreună cu omologii săi din Bulgaria și România, au trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a solicita măsuri care să protejeze interesele fermierilor din Europa de Est. „Sunt unele lucruri pe care nu le permitem. Protejam interesele si mijloacele de trai ale fermierilor de produsele agricole ucrainene”, a subliniat Nagy. Conform tion.ro, acesta a insistat pe faptul că reglementările UE privind
.
ANAF a demarat o investigație privind achizițiile de autovehicule de lux efectuate în România, conform informațiilor oferite de Agerpres. În prima fază a acțiunii, au fost selectate 30 de persoane care au cumpărat mașini în valoare totală de aproximativ două milioane de euro, fiecare vehicul având o valoare mai mare de 50.000 de euro.
În urma verificărilor, s-a constatat că peste 60% dintre aceste achiziții s-au realizat efectiv în România, de
.
Ministerul Finanțelor a publicat un document recent în care subliniază necesitatea ajustării fiscale și bugetare, ce vizează schimbări în sistemul de impozite și taxe. Aceste modificări sunt aliniate la jaloanele 207, 208 și 237, având un impact bugetar estimat de 1,1% din PIB până în trimestrul II din 2025.
Printre principalele măsuri propuse se numără eliminarea anumitor stimulente fiscale, în special pentru sectoare precum IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Aceste
.
Guvernul României a decis să ofere sprijin financiar fermierilor care au suferit pierderi din cauza secetei, măsura fiind aplicabilă pentru peste 230.000 de producători agricoli, fie că sunt persoane fizice, firme sau întreprinderi familiale. Perioada vizată este între septembrie 2023 și august 2024.
Fermierii afectați vor putea obține granturi în valoare de 1.000 lei pe hectar pentru fiecare hectar afectat de calamități. Bugetul alocat acestei scheme de ajutor de stat se
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.