Descoperire arheologică surprinzătoare aproape de Ierusalim
Update cu 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Descoperire arheologică surprinzătoare aproape de Ierusalim
În apropierea Ierusalimului, la manastirea bizantină Khirbat el-Masani, arheologii au găsit un mormânt din secolul al V-lea, care adăpostește rămășițele unei femei. Aceasta a fost înfășurată în lanțuri grele, indicând o formă extremă de asceză, conform informațiilor transmise de Live Science.
Săpăturile din criptele mănăstirii au dus la descoperirea mai multor schelete, inclusiv bărbați, femei și copii. Un mormânt specific conținea rămășițele unei persoane înfășurate în lanțuri, însă arheologii subliniază că acestea nu au fost folosite ca o formă de pedeapsă. "Aceste lanțuri ar fi fost utilizate de femeie în timpul vieții pentru a-și restricționa mișcările, ca parte dintr-un regim de viață austere", notează unii experți.
Autoritatea israeliană pentru Antichități a îndrumat cercetările, iar inițial s-a afirmat că osemintele ar aparține unui bărbat. Totuși, un studiu recent publicat în Journal of Archaeological Science: Reports a adus la lumină informații care contestă această afirmație, demonstrând că rămășițele sunt, de fapt, ale unei femei.
Cercetătorii au analizat peptidele din smalțul dentar al individului, descoperind prezența genei AMELX, specifică cromozomului X, dar lipsa genei AMELY, ceea ce indică două cromozomi X și, deci, identitatea de gen feminin. Femeile care practicau asceza sunt menționate în istorie, în special din rândul clasei nobiliare, însă căile lor spirituale erau diferite de cele ale bărbaților.
Potrivit Elizabettei Boaretto, co-autoarea studiului și arheolog la Institutul Științific Weizmann din Israel, aceste lanțuri erau o formă extremă de mortificare. "Prin restricționarea mișcărilor fizice, lanțurile permiteau minții și inimii să-L caute pe Dumnezeu", a explicat ea.
Descoperirea este remarcabilă, având în vedere că, deși au fost identificate și alte morminte de asceti legați în lanțuri, identificarea unei femei în această situație este rară. "Lanțurile erau parte integrantă din identitatea ei ca ascet", a spus Boaretto. Inmormântarea a fost considerată o modalitate de a-i cinsti viața plină de asceză, asigurând totodată recunoașterea devotamentului ei și după moarte.
