Jocurile Olimpice de la Paris 2024: O ediție ecologică

Jocurile Olimpice de vară din 2024, ce vor avea loc la Paris, își propun să fie cele mai ecologice din istorie, respectând în același timp Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Discuțiile pentru a face aceste jocuri mai verzi au început în aprilie 2021, când Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice (COJO) își dorea chiar să atingă neutralitatea carbonului.

Cu toate acestea, referința la o emisie netă zero a fost ulterior retrasă din comunicările oficiale, conform surselor. Pe hârtie, organizatorii își propun să reducă la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră, comparativ cu Jocurile de la Rio din 2016 și cele de la Londra din 2012. Acestea au generat în medie 3,5 milioane de tone de echivalent CO2, ambele fiind catalogate între cele mai puțin ecologice ediții din istorie.

În ceea ce privește emisiile, Comitetul Olimpic Internațional (COI) a introdus un cadru standardizat pentru calcularea amprentei de carbon, stabilind un consum maxim de carbon pentru Paris 2024 la 1,58 milioane de tone de echivalent CO2. Acesta este un obiectiv ambițios, având în vedere că Jocurile de la Tokyo din 2020, desfășurate fără spectatori din cauza pandemiei, au generat aproape 2 milioane de tone CO2.

Sursele principale de emisii în timpul unui astfel de eveniment sunt, de regulă, transportul participanților și construcția de clădiri și infrastructură. Amprenta de carbon estimată pentru Paris 2024 se împarte în mod egal între aceste sectoare. Este important de menționat că nu se va ști exact amprenta de carbon până la desfășurarea evenimentului, deoarece numărul și tipurile de materiale de construcție nu sunt încă definite, iar estimările pentru numărul de spectatori, de aproximativ 13 milioane, sunt încă ipotetice. Problema majoră rămâne transportul, unde călătoriile cu avionul și întârzierile la liniile de metrou pot influența emisiile.

Cercetările au demonstrat că construirea de noi infrastructuri rutiere poate conduce la o creștere semnificativă a traficului pe termen lung. COI susține că amprenta de carbon a jocurilor va fi publicată în toamnă, după încheierea evenimentului, și există speranțe că acest calcul va fi realizat într-un mod transparent și verificat de o terță parte.

Organizatorii au căutat diverse metode de reducere a emisiilor, una dintre acestea fiind limitarea construirii de noi clădiri. 95% din infrastructura celor 26 de locuri de desfășurare a competițiilor este deja existentă sau va fi temporară. Toate clădirile nou-construite vor avea un nivel de emisii de CO2 mai scăzut decât clădirile convenționale. Un exemplu de design ecologic este centrul acvatic, construit din lemn și dotat cu panouri fotovoltaice.

Viitorul sat olimpic, situat la periferia nordică a Parisului, va adăposti 14.500 de sportivi. Acesta are ca obiectiv reducerea emisiilor cu 30% în comparație cu construcțiile tradiționale, deși referința a fost stabilită la o tonă de CO2 pe metru pătrat, ceea ce este considerat ridicat față de studiile recente.

Organizatorii doresc ca toate jocurile să fie alimentate 100% din surse regenerabile, însă beneficiile acestei soluții sunt subiect de dezbatere în comunitatea științifică. În privința alimentației, două treimi din mesele oferite vizitatorilor vor fi vegetariene, ceea ce va reduce semnificativ emisiile de carbon.

COJO intenționează să compenseze toate emisiile poluante prin proiecte de reîmpădurire și dezvoltarea energiei regenerabile, atât în Franța, cât și în alte țări. Totuși, eficiența acestor măsuri este contestată de experți.

Deși există diferențe de opinie între cercetători privind sustenabilitatea mega-evenimentelor, toți sunt de acord că amprenta de carbon estimată pentru Jocurile Olimpice din 2024 este de 1,6 milioane de tone de CO2 pentru 13 până la 16 milioane de vizitatori. Aceasta se traduce prin aproximativ 100 până la 125 de kilograme de CO2 per persoană, un nivel mai scăzut decât media anuală de carbon a unei persoane din Europa.

Pentru a respecta Acordul de la Paris, emisiile trebuie să fie limitate drastic, iar cercetătorii propun multiple metode pentru a face mega-evenimentele mai durabile, inclusiv reducerea dimensiunii lor și stabilirea unor standarde independente pentru evaluarea impactului de mediu.