Volodimir Zelenski este acuzat că își folosește puterile extinse din timpul legii marțiale pentru a bloca anchete anticorupție și a-i reduce la tăcere pe critici. Perchezițiile „fără mandat” care i-au vizat pe activistul Vitaliy Shabunin și pe fostul ministru Oleksandr Kubrakov au stârnit reacții dure din partea societății civile, a presei independente și a unor oficiali occidentali, care vorbesc despre o „tactică de intimidare” și un derapaj de la valorile democratice, relatează Financial Times. Indignarea a crescut după ce, vinerea trecută, ofițeri mascați și înarmați ai Biroului de Investigații de Stat al Ucrainei (SBI) au descins în locuința cunoscutului activist anticorupție Vitaliy Shabunin din Harkov, confiscând telefoane, laptopuri și tablete. În același timp, anchetatorii SBI și agenți înarmați au percheziționat locuința fostului ministru al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, în Kiev, ridicând mai multe dispozitive. Autoritățile au declarat că perchezițiile au legătură cu investigații de corupție. Atât Shabunin, cât și Kubrakov au calificat acțiunile drept motivate politic și au susținut că agenții SBI nu au prezentat mandate emise de instanță și nu le-au permis avocaților să fie prezenți la percheziții. „Zelenski folosește cazul meu pentru a transmite un mesaj către două grupuri care i-ar putea pune în pericol poziția. Mesajul este următorul: dacă pot să mă iau public de Shabunin, sub ochii presei și în ciuda sprijinului public, atunci pot să mă iau de oricare dintre voi”, a declarat Shabunin pentru Financial Times. „Primul grup sunt jurnaliștii sau activiștii care expun corupția”, a declarat el, adăugând că „al doilea grup sunt militarii. Pentru că acuzațiile împotriva mea au legătură cu serviciul meu militar.” Atât aliați politici, cât și critici ai lui Shabunin și Kubrakov, precum și o mare parte a societății civile din Ucraina, au condamnat raidurile și au avertizat că par să facă parte dintr-o campanie a biroului lui Zelenski împotriva vocilor critice. „Este un scenariu în stil rusesc, menit să divizeze societatea, care poate duce la proteste în stradă”, a declarat deputata Oleksandra Ustinova, președinta comisiei parlamentare pentru controlul armelor și consilieră a ministrului Apărării. Descinderile au venit în contextul în care au fost impuse sancțiuni împotriva mai multor politicieni cunoscuți, inclusiv fostului președinte Petro Poroșenko, care a pierdut alegerile din 2019 în fața lui Zelenski și de atunci a fost un critic vocal al acestuia. La începutul acestei luni, guvernul Zelenski a refuzat numirea lui Oleksandr Țîvinski, un detectiv al Biroului Național Anticorupție (NABU), la conducerea Biroului pentru Securitate Economică, instituție care investighează infracțiuni economice. Țîvinski fusese selectat independent, însă guvernul a declarat că „nu este potrivit”. Anastasia Radina, președintă a comisiei parlamentare pentru anticorupție, a declarat că guvernul „nu avea autoritatea” de a respinge numirea lui Țîvinski și că decizia „nu respectă legea”. Tot în această lună, președintele a nominalizat-o pe vicepremiera Iulia Sviridenko pentru a conduce guvernul, înlocuindu-l pe premierul Denys Shmyhal, aflat în funcție de mult timp. Sviridenko este considerată o aliată apropiată a șefului de cabinet al lui Zelenski, Andrii Yermak. Această reconfigurare are loc într-un moment delicat pentru Ucraina, care se confruntă cu o ofensivă rusă în creștere pe frontul aerian și terestru, încearcă să-și asigure în continuare sprijinul militar american și să-și reorganizeze structura guvernamentală. Activiștii ucraineni, presa independentă și oficiali occidentali din Kiev avertizează că ceea ce a început ca o apărare a suveranității riscă să se transforme într-o campanie de remodelare a statului după chipul cercului de putere de la conducere. Ei susțin că această direcție amenință să submineze progresele înregistrate în reforme de la revoluția democratică din 2014. Biroul președintelui Volodimir Zelenski a refuzat să comenteze, însă o persoană apropiată acestuia a declarat că anchetele Biroului de Investigații de Stat (SBI) sunt întemeiate pe fapte și a respins orice sugestie privind o motivație politică. SBI a transmis că dosarul împotriva lui Vitaliy Shabunin „este bine fundamentat și susținut” de o decizie pronunțată marți de o instanță de sector din Kiev, care i-a impus acestuia interdicția de a părăsi locul unde își desfășoară serviciul militar și l-a obligat să predea documentele de călătorie în străinătate. Shabunin și Kubrakov, ale căror cazuri nu sunt direct legate, au negat vehement acuzațiile care le sunt aduse. Dosarul împotriva lui Shabunin, cofondator și președinte al consiliului organizației Centrul de Acțiune Anticorupție (AntAC) din Kiev, se bazează pe acuzații de sustragere de la mobilizare și fraudă. SBI îl acuză că a evitat înrolarea și că ar fi deturnat fonduri militare, infracțiuni care se pedepsesc cu până la 10 ani de închisoare. Avocata sa, Olena Șcerban, a declarat că dosarul se bazează pe denaturarea dosarului militar al lui Shabunin. Ea susține că ancheta este ilegală și are ca scop discreditarea unui activist cunoscut pentru demascarea corupției din guvern. După invazia rusă pe scară largă din februarie 2022, Shabunin s-a înrolat voluntar în Forțele de Apărare Teritorială. Între septembrie 2022 și februarie 2023, a fost detașat la Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției. AntAC susține că această detașare a fost aprobată oficial și a respectat întocmai legea. Avocata afirmă că salariul lui Shabunin a fost în concordanță cu reglementările aplicabile personalului mobilizat și că nu a primit niciodată prime de luptă. Ea a condamnat și confiscarea dispozitivelor electronice ale soției și copiilor săi, numind percheziția un act coercitiv și extrajudiciar. „Asta nu a fost o percheziție”, a declarat Daria Kaleniuk, directoarea executivă a AntAC. „A fost o tactică de intimidare. Nu are legătură cu justiția, ci cu presiunea.” Shabunin și susținătorii săi cred că ancheta este o răzbunare pentru investigațiile AntAC privind corupția la nivel înalt și pentru criticile aduse guvernului după ce acesta a respins numirea lui Oleksandr Țîvinski la conducerea Biroului pentru Securitate Economică. Shabunin, un militant anticorupție cu vechime, a fost o prezență incomodă pentru mai multe administrații. Unele voci din biroul lui Zelenski au acuzat AntAC că sunt „mâncători de granturi” – o etichetă folosită pentru a discredita ONG-urile finanțate din surse occidentale. Cazul a stârnit revoltă în rândul comunității pro-reformă din Ucraina. Cele mai importante publicații independente au publicat editoriale virulente. „Profitând de război, Zelenski face primii pași, dar siguri, spre un autoritarism corupt”, a scris redacția Ukrainska Pravda, cel mai citit site de știri din Ucraina. „O represiune asupra celui mai cunoscut militant anticorupție al țării nu poate avea loc fără cel puțin aprobarea tacită a președintelui Zelenski, dacă nu chiar permisiunea sa activă”, a scris Kyiv Independent. Și rivalii politici ai președintelui au reacționat. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a avertizat că „sub pretextul războiului, autoritățile îi persecută pe cei considerați incomozi: adversari politici, administrații locale, experți, jurnaliști și activiști”. Cazul lui Kubrakov are în centru acuzații potrivit cărora ar fi ajutat un parlamentar ucrainean să deturneze aproximativ 350.000 de dolari într-o schemă de achiziție de îngrășăminte din Belarus. Kubrakov a negat orice legătură cu acel parlamentar și a declarat că cooperează pe deplin cu anchetatorii. O persoană apropiată lui Kubrakov a afirmat că perchezițiile sunt, în realitate, o răzbunare pentru faptul că acesta ar fi semnalat un dosar de corupție care îl viza pe vicepremierul Oleksii Cernîșov, apropiat al lui Zelenski. Kubrakov a negat că ar fi fost denunțător. Cernîșov a negat, la rândul său, acuzațiile privind o presupusă fraudă imobiliară de 24 de milioane de dolari. Shabunin a invocat și acest caz drept motiv pentru care a devenit ținta autorităților. „Zelenski se simte vulnerabil. Noi am blocat proiectul lor de lege prioritar, o amnistie pentru faptele de corupție comise de furnizorii de armament”, a spus el, adăugând că „NABU a emis un aviz de suspiciune pe numele vicepremierului Cernîșov, care face parte din cercul apropiat al lui Zelenski.” În același timp, remanierea guvernamentală începută miercuri a fost interpretată de critici drept o încercare de concentrare a puterii în mâinile unui grup restrâns. „Este o răzbunare”, a spus Kaleniuk de la AntAC. „Se folosește legea mobilizării și secretul de război pentru a zdrobi criticii, presupunând că Occidentul este prea distras ca să observe.” Toate aceste evoluții au loc pe fondul unei reîncălziri a relațiilor dintre Zelenski și președintele american Donald Trump, după o dispută în Biroul Oval, în februarie, care a dus la suspendarea temporară a ajutorului militar și a schimbului de informații. Trump a anunțat recent că va vinde arme țărilor NATO care le vor transfera Ucrainei. Însă liderul american și-a schimbat brusc poziția față de Ucraina și Rusia și în trecut, iar puțini din Kiev cred că această apropiere este de durată. Ambasadorii G7 au avertizat anterior public administrația Zelenski în legătură cu problemele de guvernanță. De această dată, însă, ambasadele din Kiev au păstrat tăcerea, inclusiv cu privire la descinderile care i-au vizat pe Shabunin și Kubrakov. Fosta ambasadoare a SUA în Ucraina Bridget Brink, a demisionat în aprilie, în semn de protest față de politicile lui Trump. Un emisar interimar își împarte acum timpul între Kiev și postul său permanent din Cipru. „Este foarte dificil să critici Ucraina” în condițiile în care este supusă unui atac rusesc constant, a declarat un ambasador. Alții au vorbit despre echilibrul delicat între susținerea Kievului și necesitatea de a rămâne vigilenți în privința abuzurilor de putere. Un diplomat occidental aflat în Kiev, care a colaborat îndeaproape cu societatea civilă ucraineană, a declarat că dosarele Shabunin și Kubrakov „nu sunt cazuri izolate”. „Ele urmează un tipar: criticii sunt marginalizați, loialiștii sunt protejați”, a spus el. „Se simte, în interiorul administrației de la Bankova (biroul prezidențial al Ucrainei), că Occidentul, mai ales SUA, și-a mutat atenția în altă parte”, a mai spus diplomatul, adăugând că „statul de drept și buna guvernare nu mai contează la fel de mult.” Angajamentul Ucrainei față de reformele democratice a fost esențial pentru obținerea sprijinului occidental. Însă, pe măsură ce atenția politică a SUA se îndreaptă spre probleme interne, iar ajutorul militar devine tot mai condiționat, unii oficiali de la Kiev par dispuși să testeze limitele. „Dacă instituțiile care trebuie să garanteze echilibrul puterilor sunt transformate în instrumente politice, Ucraina riscă să piardă nucleul democratic pe care l-a construit cu greu după 2014”, a spus Kaleniuk.