Ajunul Crăciunului aduce tradiții și pregătiri pentru Nașterea Domnului

Ajunul Crăciunului, celebrat pe 24 decembrie, reprezintă un moment important pentru români, fiind marcat de ritualuri spirituale și obiceiuri tradiționale speciale. Conform preotului Cătălin Ștefan, citat de Digi24.ro, această zi este dedicată încheierii pregătirilor casnice și pregătirii sufletești pentru sărbătoarea Nașterii Domnului, prin rugăciune și reflecție asupra valorilor creștine.

👉Semnificația sărbătorii și pregătirile spirituale

Ajunul coincide cu sărbătoarea Sfintei Mucenițe Eugenia, oferind credincioșilor prilejul de a se pregăti sufletește și a păstra cu respect obiceiurile moștenite. Părintele Cătălin Ștefan subliniază că „credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe, mai ales în parohiile unde se cinstește hramul, pentru a se ruga și a primi binecuvântarea înainte de sărbători”.

Deși nu există restricții stricte legate de treburile casnice, se recomandă finalizarea majorității acestor pregătiri până la ora 17, astfel încât ziua să fie dedicată liniștii și rugăciunii. Postul negru nu este obligatoriu, însă cei care îl respectă nu consumă alimente până în jurul orei 18, marcând astfel un mod simbolic de întâmpinare a Crăciunului în rugăciune.

👉Tradițiile din Ajun: colindele și masa de post

Seara de Ajun este caracterizată de Vecernia care pregătește sufletește credincioșii pentru Nașterea Domnului prin rugăciuni și cântări de colinde. După cum explică preotul Cătălin Ștefan, „această slujbă include rugăciuni, lecturi din Sfintele Scripturi și cântări de colinde, creând o atmosferă de reculegere și profunzime spirituală”.

Masa din această seară este de post, iar preparatele tradiționale – precum grâul fiert cu nucă sau turtele numite „Scutecele Domnului” – simbolizează Pruncul Sfânt și spiritul sărbătorii. Mâncarea este servită după apariția primei stele, reamintind Steaua de la Betleem, iar aceste momente întăresc legătura dintre familie și tradiție.

În diferite regiuni, colindul „Bună dimineața” este specific Ajunului, grupuri de colindători ducând urări de sănătate și noroc în locuințe. Spre deosebire de „Mersul cu Steaua”, acest colind este mai scurt, dar păstrează aceeași semnificație de vestitor al Crăciunului și aducător de bucurie. Tradițional, colindătorii primeau fructe, nuci sau dulciuri, iar astăzi cadourile pot include bani sau bomboane.

Împodobirea bradului avea loc în mod tradițional în seara de Ajun, considerată potrivită pentru a aduce noroc și prosperitate în anul următor. În prezent, unele familii aleg să decoreze bradul încă de la începutul lunii decembrie, însă simbolistica luminii și speranței rămâne un element central al sărbătorii.