Degradarea vieții bătrânilor în România: Un semnal de alarmă

În România, viața persoanelor în vârstă de peste 65 de ani se deteriorează rapid în toate aspectele, de la accesul la servicii medicale până la viața socială. Lipsa medicilor geriatri face ca speranța unei vieți mai bune să devină din ce în ce mai îndepărtată pentru acești oameni. „Speranța de viață crește, dar speranța de viață sănătoasă scade”, explică sociologii.

Un exemplu ilustrativ este Camera de gardă a Spitalului Județean Bihor, care reflectă problemele cu care se confruntă întreaga țară. Conform medicului Hadrian Borcea, numărul pacienților cu vârste de 75-80 de ani crește alarmant. „Cei mai mulți vin cu multiple patologii, nu doar cu o singură afecțiune”, a subliniat acesta.

Printre pacienți se numără și Elena Taut, în vârstă de 88 de ani, care se confruntă cu grave probleme de sănătate. Cu toate acestea, nepoțica ei de șase ani îi oferă puterea de a lupta. „Buni, nu plânge, că o să te vindeci”, îi spune fetița. Elena a fost operată la inimă și suferă acum de dureri mari de stomac, dar rămâne optimistă.

Mulți bătrâni ajung la spital cu dureri insuportabile, dar reușesc să păstreze umorul. „Bătrânețe, haină grea, ce n-aș da să scap de ea”, spune Liviu Bungău, un alt pacient.

Din păcate, majoritatea vârstnicilor vin la spital cu frică. Florica Hanga, asistent social la Spitalul Județean Bihor, precizează că mulți dintre ei se simt neglijați și temători, având frica că vor fi abuzați fizic sau emoțional. Aceste temeri nu sunt întâmplătoare, ci se întâmplă adesea.

Geriatria, specialitatea care se ocupă de sănătatea persoanelor în vârstă, suferă de o criză de specialiști. Deși România a înființat în 1952 primul institut de geriatrie din lume, numărul medicilor specializați este extrem de scăzut. Hadrian Borcea afirmă că „nu cred că sunt mai mulți de câte degete am eu la mâini”, iar locurile disponibile pentru rezidențiat sunt foarte puține, de ordinul 2-3 pe țară.

Analizând datele statistice, sociologul Adrian Hatos menționează că, deși speranța de viață crește, speranța de viață sănătoasă scade, subliniind necesitatea îmbunătățirii nivelului de trai al vârstnicilor. România se află în topul clasamentului european în ceea ce privește sedentarismul în rândul persoanelor de peste 65 de ani, ceea ce accentuează nevoia de intervenții adecvate pentru a îmbunătăți calitatea vieții acestora.