Propunerea PSD de comasare a localităților mici stârnește controverse

Reforma administrativ-teritorială este un subiect intens discutat în spațiul public românesc de peste trei decenii. De-a lungul anilor, mai multe guverne au încercat să propună soluții prin diferite proiecte, însă necesitatea eficientizării administrației publice este adesea blocată de interesele partidelor politice și ale liderilor locali.

În această situație complicată, Partidul Social Democrat (PSD) a propus acum comasarea localităților cu populație de sub 3.000-4.000 de locuitori. Deși autoritățile afirmă că acest demers ar avea scopul de a reduce cheltuielile și a îmbunătăți serviciile publice, primarii din comunele afectate nu sunt convinși de aceste argumente.

Istoricul reformelor administrativ-teritoriale în România începe din anul 1968, când țara a fost împărțită în 39 de județe, la care s-au adăugat, ulterior, alte două județe în 1981. Actual, România are 41 de județe, 103 municipii, 320 de orașe și 2.859 de comune. Primele propuneri de reorganizare au fost aduse de guvernul Ciorbea în 1997, care a sugerat înființarea a opt regiuni de dezvoltare. Însă, aceste propuneri nu au dus la rezultate concrete până în prezent.

Recent, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie, a afirmat că numărul județelor ar trebui redus la 15 și că noțiunea de „comună” ar trebui redefinită pentru a include localități cu cel puțin 5.000 de locuitori. În același timp, comuna cu cel mai mic număr de locuitori din România, situată în județul Hunedoara, are doar 88 de locuitori, înregistrând o scădere semnificativă în ultimul deceniu.

Argumentele pentru reforma propusă de PSD se bazează pe costurile mari de funcționare și pe situația financiară precară a multor primării, dar și pe lipsa de infrastructură și servicii publice adecvate. În schimb, asociațiile comunelor contestă aceste afirmații, subliniind că și orașele și municipiile se confruntă cu probleme similare.

Emil Draghici, președintele Asociației Comunelor, a avertizat că o comasare s-ar putea traduce în pierderea identității locale și naționale, și a solicitat ca orice modificare să fie supusă unui referendum pentru a respecta voința alegătorilor.

Conform datelor disponibile, o mare parte din unitățile administrativ-teritoriale din România (UAT-uri) au veniturile proprii mai mici decât cheltuielile de funcționare. De exemplu, doar 47 din cele 3.221 de UAT-uri au venituri suficiente pentru a acoperi aceste cheltuieli.

Criticii sugerează că problemele consacrate nu pot fi rezolvate prin simpla comasare a localităților, ci printr-o reformă amplă și bine planificată, care să îmbunătățească serviciile publice și să sprijine comunitățile. Unii experți sugerează că, pentru a evita pierderile de locuri de muncă și a menține identitatea locală, este esențial să fie consultate comunitățile afectate.

Legea românească stipulează, de asemenea, că orice modificare a limitelor teritoriale ale comunelor și județelor trebuie să fie supusă consultării cetățenilor prin referendum. Această obligație legală subliniază importanța de a implica populația în procesul decizional, mai ales în contextul unei reforme care ar putea avea un impact major asupra vieții comunităților locale.