Vladimir Putin este investit, marți, în funcţia de preşedinte al Rusiei pentru a cincea oară, după ce a obținut un nou mandat de șase ani la alegerile contestate din luna martie. Națiunile occidentale spun că alegerile nu au fost nici corecte, nici democratice și mulți au ales să boicoteze ceremonia. Vor fi însă și diplomați europeni care vor fi prezenți la Kremlin, printre care ambasadorul Franței. Învestirea prezidenţială este o procedură solemnă prin care şeful statului îşi preia oficial prerogativele şi depune jurământul pe Constituţie. Putin a depus acest jurământ de patru ori.

Ceremonia specială de învestire a preşedintelui Rusiei a fost stabilită în 1996, când primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, îşi prelua pentru a doua oară cea mai înaltă funcţie din stat. Ritualul a suferit modificări minore de atunci, dar punctele sale principale au rămas. Secretarul de presă al şefului statului, Dmitri Peskov, a declarat că ceremonia de marţi de inagurare a noului mandat prezidenţial va urma protocolul stabilit, dar cu „anumite nuanţe”. Kremlinul nu a precizat însă care sunt acestea.

Scenariul tradiţional presupune ca preşedintele să meargă de la biroul său din prima clădire a Kremlinului către Marele Palat al Kremlinului (BKD) pentru ceremonie. Acolo, el urmează să meargă pe jos prin mai multe săli - Sfântul Gheorghe şi Alexandru până la Sfântul Andrei, unde va depune jurământul de învestitură. Apoi, şeful statului pleacă prin Porticul Roşu al BKD spre Piaţa Sobornaia, unde Regimentul prezidenţial va defila solemn în faţa comandantului suprem în funcţie. SUA și majoritatea națiunilor Uniunii Europene boicotează ceremonia de învestire, deși Franța și unii membri ai blocului comunitar își vor trimite diplomații. „Nu, nu vom avea un reprezentant la inaugurarea sa”, a spus Matthew Miller, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. „Cu siguranță nu am considerat că alegerile sunt libere și corecte, dar el este președintele Rusiei și va continua în această calitate”, a spus oficialul american.

Ucraina a cerut boicotarea ceremoniei, spunând că „nu există niciun temei legal pentru a-l recunoaște ca președinte ales democratic și legitim al Federației Ruse”. Un diplomat european a spus că 20 de state membre UE vor boicota, dar că alte șapte vor trimite un reprezentant. În afară de Franța, Ungaria și Slovacia ar urma să participe, au declarat două surse diplomatice, potrivit SkyNews. Grecia, Cipru și Malta vor trimite de asemenea un reprezentat, în timp ce oficialii belgini par să se fi răzgândit și nu vor participa. Prin învestirea de marţi, sunt reafirmate puterile lui Putin în calitate de „garant al Constituţiei, al drepturilor şi libertăţilor omului şi ale civililor”, potrivit cărora acesta va „lua măsuri pentru a proteja suveranitatea Federaţiei Ruse, independenţa şi integritatea sa statală, pentru a asigura funcţionarea coordonată şi interacţiunea autorităţilor statului”.

Potrivit Constituţiei, şeful statului stabileşte principalele direcţii ale politicii interne şi externe, decide probleme legate de cetăţenia rusă, premii şi graţieri. De asemenea, el este comandantul suprem suprem al forţelor armate. Legea fundamentală îi conferă preşedintelui drepturi largi de a conduce politica externă a ţării. Şeful statului este cel care determină poziţia Rusiei pe scena internaţională. Preşedintele reprezintă ţara în relaţiile internaţionale, conduce negocieri, semnează instrumente de ratificare.

Calendarul politicii externe a lui Putin chiar la începutul noului mandat prezidenţial include deja mai multe puncte. Astfel, pentru 8 mai este programat un summit al Uniunii Economice Eurasiatice, de Ziua Victoriei - 9 Mai - sunt aşteptaţi la Moscova liderii mai multor ţări, potrivit TASS, cu care preşedintele va purta discuţii. De asemenea, Putin se pregăteşte de o vizită de stat în China şi de contacte cu omologul său turc, scrie TASS, fară a preciza ce înseamnă aceste contacte. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl aşteaptă de mult timp pe Putin ca oaspete, el însuşi făcându-i anul acesta o vizită la Kremlin.