Roxana Bojariu: Valurile de căldură cresc riscurile și provoacă stres major populației
Update 20 ore în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Climatologul Roxana Bojariu a explicat miercuri, în direct la Digi24, că valurile de căldură sunt cele mai stresante fenomene pentru specia umană, iar efectele lor devin tot mai grave de la an la an. România are însă șansa unei nișe de oportunitate în agricultură, dacă va ști să își gestioneze bine resursele, conform declarațiilor sale preluate de Digi24.
👉Valurile de căldură devin mai frecvente și cresc mortalitatea
Conform climatologului, valurile de căldură devin tot mai frecvente, intense și lungi, iar apariția lor din ce în ce mai timpurie în anotimp agravează mortalitatea cauzată de temperaturile ridicate. În prezent, chiar dacă mortalitatea asociată temperaturilor scăzute este încă mai mare, cea legată de căldură crește rapid și va continua să se amplifice în următorii ani.
Roxana Bojariu a arătat că aceste temperaturi ridicate afectează și sectoarele socio-economice din marile orașe, iar problemele termice se combină cu alți factori: „Ai probleme în asigurarea energiei pentru că ai secetele legate de perioade cu temperaturi ridicate și probleme cu debitele. Ai probleme cu hidroenergia, dar și cu energia pentru că dacă se trece de un anumit prag de temperatură și un debit al Dunării, centrala de la Cernavodă nu mai face față.” Aceasta a subliniat că nu există riscuri individuale, ci un cumul de dificultăți.
👉Dificultăți în gestionarea apei și potențial agricol al României
Referitor la resursele de apă potabilă din România, climatologul a spus că vor apărea dificultăți, însă „nu atât de severe precum cele din zona mediteraneană”. Faptul că țara nu va administra inteligent apa poate amplifica problemele, dar în același timp se poate crea o „nișă de oportunitate” în agricultură dacă se fac corect adaptările necesare.
Bojariu a mai menționat că în regiuni precum Spania, sudul Franței, Italia, Grecia sau Turcia, până în 2050 anumite terenuri agricole nu vor mai putea fi cultivate datorită condițiilor climatice extreme, indiferent de tehnologie. România are potențialul să dezvolte o agricultură adaptată și benefică, dar acest lucru necesită o strategie clară de adaptare la schimbările climatice.