România ocupă o poziţie macroeconomică periferică în Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), afirmă economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea. El indică trei „mituri urbane” care au dus ţara în această situaţie: mitul creşterii economice peste potenţial, mitul creşterii bazate pe consum şi nu pe export, precum și mitul că deficitul bugetar nu contează. Valentin Lazea a amintit că, în urmă cu trei luni, a scris un articol cu tema „Merită România să intre în OCDE?”, în care a făcut o analiză a celor 38 de state membre pornind de la doi indicatori: nivelul de dezvoltare economică şi gradul de democratizare. Potrivit economistului şef al BNR, din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economică, România se situează la un nivel ridicat, similar cu 34 din cele 38 de state membre OCDE. În plus, din 38 de ţări, doar 21 sunt democraţii depline, iar 15 sunt democraţii imperfecte, în această categorie intrând şi România, în timp ce două state au regim hibrid. Valentin Lazea a extins analiza şi a vrut să ştie cum ar performa România dacă ar fi membru al organizaţiei din punct de vedere al unor indicatori macroeconomici. „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă. Nici nu e chiar foarte rău, dacă mă întrebaţi pe mine. La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”, a susţinut el, potrivit Agerpres. La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%. La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%. „Căror fapte se datorează aceste poziţii periferice în ceea ce priveşte macroeconomia. Eu cred că ele se datorează unor mituri urbane care au adus România în acest stadiu. Mituri urbane pe care le împărtăşeşte şi mediul politic, şi presa, şi clasa antreprenorială, şi angajaţii, toată lumea. Iar cine vorbeşte contra lor e catalogat duşmanul naţiunii în secunda doi. O să spun trei astfel de mituri urbane. Mitul numărul 1: creşterea economică trebuie să fie cât mai mare, dacă se poate peste potenţialul de creştere, chiar dacă acest fapt echivalează cu creşterea inflaţiei. Sunt mulţi patroni care spun: dacă nu creşte business-ul nostru cu peste 6% nici nu ne interesează să ne sculăm din pat dimineaţa. Or, cei care afirmă astfel de lucruri - şi sunt enorm de mulţi cei care afirmă şi nu sunt contracaraţi nici de dumneavoastră, de analiştii financiar bancari - nu ţin cont de două lucruri. Primul lucru este imposibilitatea matematică. O dublare a PIB-ului în decurs de 10 ani ar presupune o creştere medie anuală cu 7%. Cu 7% poate să crească România? Al doilea lucru de care nu se ţine cont când se vorbeşte de creşteri oricât de mari este că, cu cât o ţară creşte ca şi PIB per capita, cu atât ea se apropie de ceea ce se cheamă frontiera posibilităţilor de producţie”, a explicat economistul. Al doilea mit urban este acela conform căruia deficitul bugetar nu contează, pentru că avem bani europeni la dispoziţie. Însă, a continuat el, banii europeni sunt înregistraţi atât pe partea de cheltuieli, cât şi la venituri. Al treilea mit se referă la modelul de creştere economică bazat pe consum şi nu pe export. Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a organizat, joi, conferinţa sa anuală pe tema „Drumul României spre Excelenţă prin aderarea la Elita OECD”, eveniment care a ajuns la a XVI-a ediţie.