Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Anticorpii IgG și IgG4 nu sunt markeri pentru intoleranțe sau alergii, ci apar frecvent după consumul repetat al anumitor alimente. Un nivel ridicat al acestor anticorpi poate semnala o toleranță dezvoltată, nu o reacție adversă, avertizează specialiștii. Un rezultat „pozitiv” nu impune eliminarea alimentului din meniul zilnic.
Documentele Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică explică clar că testele pentru IgG4 nu sunt utile în diagnosticarea alergiilor. În același spirit, organizațiile americane din domeniul alergologiei, precum Colegiul American de Alergologie, Astm și Imunologie, consideră că aceste teste nu sunt validate științific și pot induce în eroare pacienții.
Societatea Canadiană de Alergologie și Imunologie Clinică atrage atenția că interpretarea greșită a acestor teste, fără evaluare medicală corectă, poate duce la restricții alimentare nejustificate, afectând calitatea vieții. Ghidurile gastroenterologice referitoare la sindromul de intestin iritabil nu recomandă deloc folosirea anticorpilor IgG pentru determinarea alimentelor „declanșatoare”.
Potrivit tion.ro, „Testele IgG (inclusiv IgG4) pentru alergii și intoleranțe alimentare nu sunt susținute de dovezi științifice solide și nu apar în ghidurile oficiale ca metodă validată de diagnostic. Un panel pozitiv nu înseamnă în mod automat că acel aliment îți provoacă reacții adverse; mai degrabă poate indica faptul că ai fost frecvent expus la acel aliment.” Rezultatele pot genera eliminări inutile din dietă, anxietate și cheltuieli suplimentare.
Formările care apar prin îngroșarea pielii de pe talpă, numite veruci plantare, pot provoca disconfort și dureri. Acestea se transmit cu ușurință în locuri umede precum dușurile, vestiarele sau piscinele, unde contactul cu virusul de pe suprafețe contaminate este facilitat.
Societatea Română de Pneumologie organizează, împreună cu Spitalul Victor Babeș Timișoara și EMSA, o acțiune dedicată Zilei Mondiale a BPOC. Această boală severă afectează peste 1,5 milioane de români și rămâne adesea nediagnosticată din cauza necunoașterii simptomelor timpurii.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că lista medicamentelor compensate s-a extins cu două terapii inovatoare pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum. Acestea sunt destinate în special copiilor care nu răspund la tratamentele clasice și care, până acum, apelau la metode private sau la tratamente în străinătate.
Evenimentul de lansare a proiectului româno-sârb dedicat formării în chirurgia minim invazivă a avut loc joi, 20 noiembrie, la Colegiul Medicilor Timiș. Acolo s-au prezentat obiectivele și structura programului, care răspunde cererii crescânde din zona transfrontalieră pentru specialiști în acest domeniu.
