Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când circulația sângelui către o parte a creierului este întreruptă sau redusă. Acest lucru cauzează lipsa oxigenului și moartea celulelor cerebrale. AVC-ul debutează brusc și se manifestează prin simptome precum paralizia feței, slăbiciune bruscă a unui membru, tulburări de vorbire, confuzie sau vedere încețoșată.
Potrivit medicilor, intervenția rapidă este vitală în ambele cazuri. Pentru AVC, fereastra terapeutică este de doar 3-4,5 ore de la apariția simptomelor. În acest interval, pacientul trebuie să ajungă urgent la spital pentru investigații precum tomografie computerizată (CT), rezonantă magnetică (RMN) sau angiografie cerebrală.
Infarctul miocardic, cunoscut și ca atac de cord, apare în momentul în care o arteră coronară se blochează, de obicei din cauza unui cheag de sânge. Astfel, o parte a inimii nu mai primește oxigen, iar țesutul cardiac afectat începe să moară. Simptomele tipice includ durere intensă în piept, senzație de presiune, dificultăți de respirație, transpirații reci și greață.
Conform site-ului tion.ro, timpul critic pentru intervenție în cazul infarctului este de între 90 și 120 de minute de la debutul durerii. Pentru diagnostic, medicii folosesc electrocardiogramă (EKG), analize de sânge și coronarografie.
Ambele afecțiuni au factori de risc comuni. Aceștia includ hipertensiunea arterială, diabetul, nivelul crescut de colesterol, fumatul, sedentarismul, vârsta și istoricul familial. Anomaliile ritmului cardiac pot, de asemenea, crește riscul de AVC, notează specialiștii.
Pacienții pot beneficia de consultații gratuite în cadrul cabinetului de cardiologie al Ambulatoriului Spitalului CFR Timișoara, cu trimitere de la medicul de familie. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din 2021, peste o treime dintre decesele din România sunt provocate de bolile cardiovasculare, acestea fiind cauza principală de mortalitate în țară.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
