Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Medicii explică faptul că cele mai frecvente tipuri de cancer asociate cu sindromul Lynch sunt cele colorectale, cancerele uterin (endometrial) și ovariene. Riscul ca o persoană cu o mutație specifică din acest spectru să dezvolte cel puțin un cancer colorectal sau endometrial depășește 50%.
Potrivit medicilor, sindromul Lynch poate duce și la forme mai rare de cancer, cum ar fi cele ale aparatului urinar, cancere gastrice, tumori ale sistemului nervos central, pancreatic sau de prostată. Conform site-ului tion.ro, specialiștii subliniază cât de importantă este evaluarea genetică, care trebuie făcută nu doar pentru pacient, ci și pentru membrii familiei, deoarece rudele de gradul întâi ale unei persoane diagnosticate au o probabilitate de 50% să moștenească aceeași mutație.
Este esențial ca testarea genetică să fie efectuată complet și corect, acoperind toate genele implicate în acest sindrom. În cazul în care, la diagnosticarea unui cancer colorectal sau endometrial, se evidențiază o modificare numită instabilitate microsatelitară sau deficienta MMR, această investigație trebuie să devină universală pentru cancerele colorectale și endometriale. În pașii următori, trebuie realizată și evaluarea genetică pentru sindromul Lynch.
Această metodă de diagnostic poate confirma cu mare certitudine prezența sindromului, fapt ce are o mare importanță nu doar pentru pacient, ci și pentru familia sa. În prezent, cancerele asociate cu spectrul Lynch primesc tratamente și intervenții speciale, fapt menționat de specialiști, citând sursa tion.ro, pentru a pune în evidență avantajele actuale în managementul acestor cazuri.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
