Profesor Nicanor Cimpoeșu anticipează schimbări majore în aplicarea AI în știința materialelor
Update 3 zile în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Profesorul Nicanor Cimpoeșu discută provocările tehnice și etice ale integrării inteligenței artificiale în știința și ingineria materialelor, potrivit %source%. El subliniază atât beneficiile, cât și riscurile acestei tehnologii, în special pe tema impactului asupra locurilor de muncă, invitând la o tranziție responsabilă și explicabilă a AI în domeniu.
👉Provocările tehnice ale integrării AI în știința materialelor
Integrarea inteligenței artificiale în domeniul științei și industriei materialelor ridică multiple provocări. Pe plan tehnic, modelele AI trebuie validate fizic, ceea ce impune o colaborare strânsă între ingineri și experți în AI pentru a asigura acuratețea și aplicabilitatea sistemelor.
Din perspectivă etică și socială, provocarea principală este protejarea locurilor de muncă și rolul oamenilor în sistemele automatizate. Profesorul Cimpoeșu punctează că integrarea AI aduce beneficii clare, dar riscurile pot fi majore dacă procesul nu este gestionat responsabil. El susține că o tranziție controlată presupune formarea angajaților și implicarea lor activă, transparența AI și asumarea deciziilor cu responsabilitate socială.
👉Schimbările aduse de AI în știința și ingineria materialelor în următorii ani
În următorii 5–10 ani, inteligența artificială va transforma radical știința și ingineria materialelor, trecând de la experimente costisitoare și lente la procese ghidate de date și modele inteligente. De exemplu, AI va permite descoperirea de materiale noi, precum baterii care se încarcă de 10 ori mai rapid, eliminând ciclurile laborioase de testare.
Implementarea AI în fabricile industriale va conduce la o automatizare avansată, cu controlul calității automatizat și ajustări în timp real ale parametrilor tehnici. Astfel, se va face trecerea de la o procesare reactivă la una predictivă, cu sisteme capabile să intervină înainte ca defectele să apară. Totodată, combinația dintre AI, robotică și simulare va genera laboratoare autonome, denumite „self-driving laboratories”, care vor realiza experimente și analiza date fără intervenție umană.
Material Informatics, domeniu care combină știința materialelor cu inteligența artificială și știința datelor, va deveni o disciplină de sine stătătoare în universități. Se vor înființa programe multidisciplinare de licență, master și doctorat, iar viitorii ingineri de materiale vor trebui să fie competenți în programare și învățare automată.
AI va juca un rol-cheie în dezvoltarea materialelor sustenabile, ajutând la identificarea celor reciclabile sau biodegradabile și la reducerea emisiilor din procesele industriale. În plus, platformele AI deschise vor facilita colaborarea globală, accelerând progresul cercetărilor prin schimbul de date între mii de laboratoare din întreaga lume.