Propunerea de a reduce vârsta răspunderii penale de la 14 la 13 ani revine în discuțiile publice, în contextul unor tragedii recente, cum ar fi uciderea unui copil. Experții în drepturile copilului avertizează că această reacție este mai degrabă emoțională și nu abordează problemele reale care generează astfel de fapte, conform declarațiilor de la Salvați Copiii România.
👉 Limitările sistemului românesc de protecție a minorilor infractori
Potrivit Salvați Copiii România, sistemul românesc de protecție și reabilitare a minorilor în conflict cu legea este „profund subdimensionat”. În prezent, România dispune doar de patru unități specializate administrate de Administrația Națională a Penitenciarelor pentru minorii între 14 și 18 ani, iar pentru copiii sub 14 ani nu există centre dedicate.
Aceștia ajung, de regulă, în sistemul general de protecție, alături de copii victime ale abuzului sau cu dizabilități, fără acces la programe terapeutice adaptate comportamentelor violente.
👉 Opiniile experților despre alternativele reducerii vârstei penalizării
„Reducerea vârstei răspunderii penale nu corectează cauzele violenței. Fără servicii de consiliere, educație și sănătate mintală, măsura nu face decât să mute problema dintr-un sistem nepregătit într-unul și mai dur”, subliniază experții organizației. Aceștia sugerează că răspunsul instituțional ar trebui să se concentreze pe măsuri educative și intervenții de asistență socială, în locul privării de libertate, care ar trebui să fie ultima soluție.
Reprezentanții Organizației Salvați Copiii evidențiază experiențele internaționale, menționând că „Danemarca a renunțat rapid la reducerea vârstei răspunderii penale după ce datele au arătat o creștere a recidivei și rezultate educaționale mai slabe pentru copiii judecați penal”. Aceste exemple sugerează că o abordare centrată pe educație ar putea aduce beneficii mai mari pe termen lung.