Gelu Voican Voiculescu, inculpat în dosarul Mineriadei din 1990

În această dimineață, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu s-a prezentat la Parchetul General pentru a fi informat că este inculpat în legătură cu dosarul Mineriadei din iunie 1990, în care se investighează infracțiuni împotriva umanității. Proiectul anchetei va trebui refăcut, după ce dovezile anterioare au fost anulată în instanță, conform Agerpres.

Dosarul fusese inițial trimis în instanță în iunie 2017, dar în decembrie 2020, Curtea Supremă a decis restituirea acestuia la Parchetul Militar pentru o reanaliză de la zero. Printre cei acuzati se numără fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, generalul (rez.) Vasile Dobrinoiu, colonelul (rez.) Petre Peter, Adrian Sarbu, fost șef de cabinet al premierului Roman, și Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului.

Procurorii susțin că în iunie 1990, oficialii statului român au inițiat o campanie de represiune împotriva oamenilor din București, ceea ce a dus la moartea a patru persoane, la violarea a două persoane, la rănirea fizică și/sau psihică a altor 1.300 și la privarea ilegală de libertate a peste 1.200 de persoane. Începând cu 22 aprilie 1990, Piața Universității din București a fost scena unor proteste ce s-au desfășurat pe parcursul a câteva săptămâni, culminând cu evenimentele din 13 iunie 1990.

Protestele s-au constituit ca o reacție împotriva noii puteri instaurate după Revoluția din 1989, manifestanții cerând schimbări democratice, inclusiv libertatea presei și promovarea unor persoane fără legături cu regimul comunist. Cu toate acestea, conducerea statului, inclusiv Ion Iliescu și Petre Roman, a ordonat un atac asupra protestatarilor din Piața Universității, sub pretextul restabilirii ordinii.

Investigațiile sugerează că a fost format un grup criminal sistemic, implicând numeroase persoane din conducerea politică, administrativă, militară și civilă, cu scopul de a reprima mișcarea de protest. Acțiunile represive din 13 iunie 1990 au fost orchestrate prin implicarea unor forțe ale Ministerului de Interne și ale Ministerului Apărării, precum și a peste zece mii de mineri și muncitori.

Această reprimare a dus la o reacție violentă exteriorizată prin distrugerea sediilor unor instituții de stat și atacuri asupra forțelor de ordine, culminând cu utilizarea armelor de foc. În urma acțiunilor, între 13 și 15 iunie, oficialii statului au colaborat cu minerii aduși în București pentru a consolida represaliile, atacând sedii de partide politice de opoziție și locuințe ale liderilor acesteia.

Aceste fapte stârnesc controverse semnificative în societatea românească, iar dosarul continuă să fie o problemă gravă pentru justiție, subliniind provocările cu care s-a confruntat România în tranziția sa către democrație.