Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Specialiștii subliniază că patru alergeni ar trebui luați în calcul: laptele de capră și de oaie, hrișca, mazărea sau lintea și semințele de pin. Din cauza frecvenței și severității reacțiilor, dar și a expunerii ascunse, ei pot apărea în alimente obișnuite, fără să fie eticheta clară.
În prezent, legislația europeană impune menționarea pe etichetă a 14 alergeni cunoscuți. Un studiu publicat în Clinical & Experimental Allergy indică însă că peste una din șapte reacții severe de tip anafilaxie au fost provocate de alergeni care nu sunt pe lista obligatorie. Specialiștii cer revizuirea acestei liste.
Asociația Română de Educație în Alergii explică că schimbările în alimentație, diete fără gluten sau lactate, și creșterea consumului de produse vegetariene și vegane au adus în farfuriile românilor ingrediente precum leguminoasele, semințele sau pseudo-cerealele. Acestea pot acționa ca agenți de îngroșare sau surse de proteine, crescând riscul de expunere.
Alpha-gal, un zahăr prezent în carnea mamiferelor, asociat cu mușcăturile de căpușă, afectează în special adulții și poate declanșa reacții severe, adesea întârziate. Potrivit tion.ro, etichetarea unificată este dificilă și este nevoie de clarificări în etichete.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
