Update cu 4 ore în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Diferențierea între anxietate și stres este uneori dificilă; anxietatea se caracterizează prin neliniște sau frică necontrolată, fără cauză evidentă, uneori manifestată prin atacuri de panică. Stresul apare doar în situații reale ce cer adaptare, iar după dispariția cauzei stresului, starea de alertă dispare și ea.
Semnele care disting depresia de tristețea firească sunt mai subtile, dar esențiale: depresia se manifestă printr-o stare de tristețe profundă, persistentă și nelegată de un motiv anume, care afectează viața de zi cu zi, adesea însoțită de pesimism, lipsă de inițiativă și oboseală cronică. Aceasta este o afecțiune ce necesită atenție medicală.
Factorii moderni precum presiunea socială, viteza schimbărilor tehnologice și incertitudinea viitorului amplifică anxietatea în rândul populației, potrivit specialiștilor. Conform tion.ro, mulți oameni confundă stresul momentului cu o tulburare care necesită intervenție, iar diferențierea corectă este esențială pentru gestionarea sănătății mintale.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
Spitalul CFR Timișoara a dezvoltat o platformă digitală pentru programările la consultații, cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul de digitalizare, în valoare de 6 milioane de lei, este cofinanțat de Ministerul Transporturilor și are scopul de a simplifica accesul pacienților la programări.
Medicii de la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara subliniază că adicția nu ține cont de vârstă, statut social sau educație. „Vorbim despre adicție, cea mai simplă, dar în același timp cea mai complexă formă de pierdere a controlului,” explică aceștia, evidențiind cum creierul caută plăcerea și dezvoltă dependența.
