„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025
Inapoi

„Nu trebuie să uităm că democrația costă”. De ce a ajuns statul să cheltuie peste 200 de milioane de lei după alegerile din 2025

Postat pe 17 Jul 2025

Update cu 1 săptămână în urmă

Timp de citire: 14 minute

Articol scris de: Maria Popescu

Image Description
Nationale
Statul român cheltuie sute de milioane de lei pentru a finanța campaniile electorale. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care oricărui competitor - fie el partid sau candidat independent - care trece de 3% la o rundă de alegeri i se decontează cheltuielile făcute în timpul campaniei. Doar pentru alegerile prezidențiale din 2025, bugetul statului ar trebui să susțină rambursarea a peste 200 de milioane de lei. Parlamentarii au recurs la acest mecanism în anul 2015 pentru a „rupe partidele politice” de finanțările ilegale. „Nu e o Lege perfectă, dar principiul e corect”, a subliniat, pentru Digi24.ro, cel care a coordonat schimbarea Legii în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale. Într-un răspuns pentru Digi24.ro, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a precizat că patru candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025 au cerut rambursarea a 228 de milioane de lei din banii cheltuiți în timpul campaniei. Este vorba de: CITEȘTE ȘI: Statul trebuie să ramburseze peste 200 de milioane de lei după prezidențiale. Câți bani solicită Simion, Dan, Ponta și Antonescu Digi24.ro a stat de vorbă cu Septimius Pârvu, reprezentant al Expert Forum, organizație specializată, printre altele, în procese electorale, dar și cu cel care a coordonat schimbarea Legii în 2015, în așa fel încât să permită rambursarea cheltuielilor electorale, fostul deputat liberal Mihai Voicu, pentru a înțelege de ce statul rambursează cheltuieli electorale. În anul 2015 au fost făcute mai multe modificări la Legile care reglementează partidele politice și modul de finanțare a campaniilor electorale. Atunci a fost introdusă rambursarea cheltuielilor electorale pentru partidele sau candidații care trec de pragul de 3% în alegeri. „La acel moment, a fost o propunere venită dinspre AEP, bazată pe modelul polonez, și exista un anumit consens, chiar și din societatea civilă. Era o discuție, fără să fie ceva concret, o presiune pe a rupe partidele politice de finanțările care veneau din anumite zone, puteau exista anumite solicitări, ca recompensă pentru acele finanțări”, a amintit fostul deputat liberal Mihai Voicu contextul în care a fost introdusă, în anul 2015, rambursarea cheltuielilor electorale, pentru Digi24.ro. În trecut au existat numeroase controverse legate de sursele de finanțare la care apelau politicienii pentru a-și finanța campaniile electorale. Au existat și mai multe dosare penale care au vizat finanțarea ilegală a campaniilor electorale. Mihai Voicu a explicat că, în acei ani, parlamentarii au considerat că, pe de-o parte, cheltuielile electorale urmau să fie „verificate la sânge”, fiind o condiție a rambursării ca acestea să fie „eligibile”, dar și că în paralel cu rambursarea „s-au redus foarte mult lucrurile pe care le poți face” într-o campanie. „Înainte de această Lege era un festival - se dădeau geci, găleți, cizme, toate prostiile care nu aveau nicio legătură cu o campanie electorală care trebuie să aibă drept scop informarea publicului în vederea unei alegeri raționale. Am eliminat așa-zisele obiectele promoționale, care erau în multe cazuri mită electorală mascată, dar am pus limite”, a subliniat fostul deputat liberal pentru Digi24.ro. Legea din România a avut constant un prag maxim de cheltuieli pe care competitorii electorali îl pot face într-o campanie - adică limitele amintite de Mihai Voicu. Numai că acest prag maxim a fost constant legat de valoarea salariului minim brut pe țară. Așa s-a ajuns la situația în care, în anul 2025, când valoarea salariului minim brut pe țară este de 4.050 de lei, un candidat la prezidențiale să poată cheltui maximum 80 de milioane de lei. Dacă ajunge în turul al doilea, limita de cheltuieli crește cu încă jumătate (adică 10.000 înmulțit cu valoarea salariului minim brut pe țară), astfel că un candidat poate cheltui în total 120 de milioane de lei, iar dacă aceste cheltuieli sunt eligibile, statul îi decontează tot. Limitele de cheltuieli variază în funcție de tipul de alegeri. Dacă un candidat la Primăria Capitalei poate cheltui în 2025 maximum 40 de milioane de lei într-o campanie, un candidat la primăria unei comune poate plăti maximum 121 de mii de lei. Aceste limite sunt importante pentru că, după cum explică Septimius Pârvu, politicienii sunt tentați să aducă foarte mulți bani într-o campanie, „pentru că oricum îi iei înapoi de la stat”. Un calcul făcut de Europa Liberă arată că în anul 2024, când au avut loc alegeri parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale, statul, prin Autoritatea Electorală Permanentă, a decontat cheltuieli electorale în valoare de aproximativ 650 de milioane, la care se adaugă și subvenția anuală primită de partide de la bugetul de stat, în valoare de peste 300 de milioane de lei. La acești bani se adaugă și cei pe care AEP îi are de rambursat pentru alegerile prezidențiale din 2025. De-a lungul timpului, statul a finanțat, în diverse forme, campaniile electorale. Între 2003 și 2006, de exemplu, statul dădea subvenție de la buget pentru campanie. Dacă partidele sau candidații independenți nu reușeau să atingă pragul electoral (10%), subvenția trebuia restituită. În 2006 s-a introdus subvenția anuală primită de partide de la stat, iar Legea le permitea acestora să o folosească și în campaniile electorale. Legea care vizează finanțarea partidelor și campaniilor electorale a fost modificată substanțial în anul 2015, când a apărut prima dată ideea ca statul să ramburseze cheltuielile din campaniile electorale, dar partidele nu mai puteau folosi subvenția primită de la stat pentru cheltuieli electorale. În 2019, însă, Guvernul condus atunci de Viorica Dăncilă a dat o Ordonanță de Urgență prin care le-a permis din nou partidelor să folosească subvenția anuală primită de la buget pentru a face cheltuieli electorale. Banii folosiți din subvenții nu se mai restituie. S-a ajuns în situația în care, după cum a explicat Septimius Pârvu, partidele nu mai cheltuie subvenția în campanie, ci apelează la împrumuturi sau donații, pentru că primesc rambursări. „Dacă tot avem subvenția, ar trebui să încurajezi cheltuiala din subvenții, deși acest lucru îi favorizează pe cei care trec pragul la parlamentare. Nu există soluția perfectă, dar dacă tot primesc sute de milioane în an electoral, să cheltuie subvenția, să nu mai apeleze la împrumuturi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. „Nu e o Lege perfectă”, a subliniat fostul deputat liberal Mihai Voicu pentru Digi24.ro, însă „principiul e cel corect”, a punctat acesta. Septimius Pârvu a menționat că e nevoie de „echilibru”. „Răsplătești competiția, dar nu dai absolut toți banii înapoi”, a adăugat reprezentantul Expert Forum. În opinia expertului consultat de Digi24.ro, limitele de cheltuieli maxime făcute de candidați în timpul campaniilor ar trebui să scadă, cel puțin în cazul candidaților la prezidențiale, iar în așa fel s-ar „reduce din problema sumelor mari, dar și din problema inegalității de resurse”. „Poate fi o idee mai bună să legi plafonarea de cheltuieli de altceva (n.r. Înafară de valoarea salariului minim brut pe țară). La prezidențiale, pot apărea niște sume șocante, zeci de milioane de euro. Nu acolo a fost ideea principală. Uitați-vă la locale, sunt partide mici care au încercat să candideze la consilii locale, la parlamentare”, a adăugat fostul deputat liberal Mihai Voicu. În același timp, reprezentantul Expert Forum consideră că pragul de 3% pentru decontarea cheltuielilor electorale „este prea mult”. „Acum, rambursezi cam tot, pentru că sunt foarte puțini care iau sub acest prag, la locale s-ar putea să fie puțin mai afectați. La parlamentare pragul pentru intrarea în Parlament e 5%. Cam toată lumea ia bani înapoi, ceea ce e foarte mult”, a precizat Septimius Pârvu. Mihai Voicu susține, însă, că pragul de 3% pentru decontare a fost introdus „intenționat” în anul 2015. „Pragul de rambursare e mai mic decât pragul de intrare în Parlament. E făcut intenționat pentru a da o șansă partidelor noi sau partidelor locale. Ok, nu ai făcut pragul, dar ai luat 3%, ceea ce pentru un partid înfiițat în urmă cu o lună poate fi un început, să îți dăm șansa să continui și la următorul ciclu electoral și să îți rambursăm cheltuielile de campanie”, a explicat fostul deputat liberal. Septimius Pârvu a mai precizat că e nevoie ca rambursarea sumelor cheltuite de candidați să fie reglementată pe categorii. „De exemplu, faza cu donațiile. Candidatul poate să nu ceară donațiile, dar la cum e legea acum, candidatul are dreptul să ceară tot. Trebuie reglementată pe tipul de sursă de finanțare, pentru că împrumutul e una, donația e alta”, a subliniat reprezentantul Expert Forum. În opinia fostului deputat liberal Mihai Voicu, „nu rambursarea e o problemă”, ci faptul că „subvențiile au luat-o razna cu sumele”.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
Alte postari din Nationale

Pagina de facebook

-
-

Recente din timis

-
-

19:14

Descinderi masive în Timiș și Ilfov. Trei suspecți acuzați de evaziune fiscală prin închirieri ilegale și ride-sharing nedeclarat

Sâmbătă, 26 iulie, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Timiș, sub coordonarea procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, au pus în aplicare 10 mandate de percheziție domiciliară în mai multe localități din județul Timiș și în localitatea Voluntari, județul Ilfov. Acțiunea face parte dintr-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Perchezițiile au vizat locuințele unor persoane fizice, precum și sediile sociale și
Image Description

18:58

VIDEO. IULIUS sărbătorește 25 de ani prin 3 grădini urbane noi, 18 hectare de verde și peste 80.000 de arbori în Timișoara, Iași și Cluj

Din 2012, compania IULIUS integrează natura în proiectele sale mixed-use din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, creând peste 18 hectare de spații verzi în care a investit peste 20 milioane de euro. Parcurile, dezvoltate cu specialiști italieni și români, sunt unice prin plantele mature aduse din Italia și prin integrarea armonioasă cu restaurante, servicii și evenimente culturale. Palas Iași, inspirat de grădinile Versailles, are 5 hectare de spațiu verde amenajat pe
Image Description

17:40

Pasarela Gelu „poate fi utilizată în siguranță”, conform expertizei tehnice. Totuși, încă nu se face recepția

Lucrările la Pasarela Gelu-Crizantemelor sunt gata de mai bine de eu an, pe pasarelă se poate circula liber, însă primăria încă nu a făcut recepția, existând mai multe semne de întrebare cu privire la structură. În mai, municipalitatea a cerut o expertiză tehnică independentă, iar acum aceasta este gata. Teoretic, concluzia ar fi că pasarela este sigură, dar mai este nevoie de o investigație. „Pasarela Gelu – Crizantemelor poate fi
Image Description

16:53

FOTO. Timișul în sărbătoare: Ziua Județului, celebrată cu fast și o ședință festivă la Palatul Administrativ

Anul acesta, programul de manifestări dedicate Zilei Județului Timiș a inclus un recital Fuego, concerte cu artiști de top la Forza Zu, spectacole folclorice, tururi ghidate în muzeele din Timișoara și o lansare de carte. În ședința festivă ce a avut loc, luni, în Sala Multifuncțională a Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, președintele instituției, s-a referit la momentul aniversar. „Astăzi marcăm 106 ani de administrație românească în Timiș. Este un
Image Description

16:08

David Popovici, în finala de 200 m liber la Mondialele din Singapore

Înotătorul român David Popovici, deținătorul titlului olimpic, s-a calificat în finala probei de 200 m liber la Campionatele Mondiale de natație de la Singapore, obținând al patrulea timp în semifinalele desfășurate luni. După ce în serii a înregistrat cel mai bun timp (1:45.43), Popovici a câștigat a doua semifinală cu 1:45.02. Cu toate acestea, trei sportivi din prima semifinală au fost mai rapizi. Cel mai bun timp a fost stabilit
Image Description

Recente din Romania

-
-

04:52

- Vrancea - Cutremur, luni seară, cu epicentrul în Vrancea – la 40 de kilometri de Focșani

Luni seară (28 iulie), la ora 20:44:13 (ora locală a României), în Zona Seismică Vrancea a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea de 3,4 grade pe Scara Richter, la adâncimea de 87,2 kilometri.
Image Description

04:12

- Iasi - UAIC va găzdui în perioada 30 iulie – 1 august 2025 o importantă conferință economică – ERMAS 2025

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași va găzdui, în perioada 30 iulie – 1 august 2025, cea de-a 11-a ediție a conferinței Annual Conference of Romanian Academic Economists from Abroad (ERMAS). Evenimentul reunește economiști români din străinătate și din țară, într-un cadru dedicat cercetării economice și schimbului academic. Sesiunea de deschidere va avea loc miercuri, 30 iulie, de la ora 12:00, în Aula Magna „Mihai Eminescu”. Conferința este organizată de
Image Description

03:40

- Iasi - Școală verde la Breazu, lângă Pădurea Mârzești. Va fi gata peste un an

Edificiul va avea 12 clase, unde vor învăța până la 300 de elevi. Primăria Rediu a atribuit contractul de construire a unei școli verzi pentru 14,1 milioane de lei, cu 2,4 milioane sub prețul de pornire a licitației lansate astă-iarnă. Finanțarea a fost obținută prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Din șase oferte depuse, Ungureanu Trans și-a adjudecat contractul. Construcția trebuie să fie gata în decurs de nouă luni
Image Description

Reclame

-
-

Vremea

-
-
timis WEATHER

Schimb valutar

-
-

Autor știre

-
-
Cristina Preda

Redactie

-
-
Stiri de calitate din judetul timis
mail: office@AiPath.ro

Acasa Recente Radio Judete