Romania trebuie să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, dar lipsa unui plan clar face ca acest lucru să fie dificil
Update cu 2 luni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Romania trebuie să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, dar lipsa unui plan clar face ca acest lucru să fie dificil
România trebuie să prezinte partenerilor europeni un plan solid pentru reducerea cheltuielilor și a deficitului bugetar extrem de mare, însă până în prezent nu există un astfel de plan din cauza lipsei unui consens politic. Potrivit secretarului de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andries, reprezentantul țării la reuniunea ECOFIN, măsurile nu pot fi analizate decât după ce sunt aprobate de Guvern sau Parlament. El a explicat că discuțiile despre eventuale măsuri fiscale pot începe cel mai devreme în a doua jumătate a lunii iulie, dacă vor fi adoptate până atunci.
Andries a participat astăzi la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare, unde s-a atenționat că România nu a luat măsuri suficiente pentru a corecta deficitul bugetar, în ciuda recomandărilor Uniunii Europene. Potrivit acestuia, dacă după 15 octombrie nu se vor adopta măsuri eficiente, se pot aplica sancțiuni, precum suspendarea fondurilor europene, așa cum prevede regulamentul european, notează digi24.ro.
Secretarul de stat a mai spus că, din cauza faptului că nu s-au luat măsuri pentru creșterea veniturilor, țara trebuie să ajusteze cheltuielile pentru acest an și următorii ani, astfel încât să nu depășească anumite limite. "Cresterea maximă a cheltuielilor nete pentru 2025 va fi de 2,8%, iar pentru 2026 de 2,6%", a menționat Andries, explicând că această creștere reprezintă diferența față de cheltuielile din anul precedent, luând în calcul și evoluția veniturilor.
Potrivit sursei citate, traiectoria de limitare a cheltuielilor nete va permite, cel puțin teoretic, ca România să ajungă la un deficit fiscal sub 3% din PIB până în 2030. În același timp, el a atras atenția că, cu cât procedura de implementare a măsurilor este mai rapidă, cu atât impactul lor trebuie să fie mai mare. Dacă măsurile sunt aplicate mai devreme, efectul asupra deficitului va fi mai rapid și mai puternic, subliniază secretarul de stat.
Conform datelor oficiale, în 2024, deficitul public al României a fost de 9,3% din PIB, iar după primele patru luni din 2025 s-a înregistrat un deficit de 2,95%, relatează digi24.ro. În paralel, Consiliul ECOFIN a lansat în 2020 o procedură de deficit excesiv împotriva țării noastre, citând riscurile persistente legate de deficitul bugetar ridicat.
Ministrul Finanțelor de la acea vreme, Tanczos Barna, a declarat că planul fiscal este menținut pentru următorii șapte ani, urmând să reducă deficitul sub 3%, în condițiile în care investițiile publice vor rămâne peste 7% din PIB, cât și chestiuni legate de stabilizarea datoriei publice. În anul 2025, cheltuielile nete ale țării vor fi limitate de recomandările UE, cu o creștere anuală plafonată între 3,9% și 5,1%, pentru a permite închiderea procedurii de deficit excesiv până în 2030.
Potrivit raportului oficial, dacă măsurile de ajustare vor fi aplicate rapid, efectul asupra deficitului va fi mai redus și mai eficient. În ciuda acestor eforturi, România a încheiat 2024 cu un deficit bugetar de 9,3%, iar în primele luni ale anului 2025 a ajuns la aproape 3% din PIB.
