Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Alăptarea este recunoscută drept cea mai sigură și completă metodă de hrănire a nou-născutului, asigurându-i substanțele necesare creșterii. În acest sens, personalul medical promovează instruirea gravidelor înainte de naștere și sprijină debutul alăptării imediat după naștere, pentru o legătură afectivă puternică și stimularea lactației.
În primele ore, mama și bebelușul rămân împreună continuu pentru a întări acest proces natural, iar spitalul evită folosirea suplimentelor sau suzetelor, cu excepții medicale. Organizațiile OMS și UNICEF recomandă începerea alăptării în prima oră, exclusiv până la 6 luni și continuarea până la doi ani alături de diversificarea alimentației.
Potrivit tion.ro, beneficiile alăptării sunt numeroase pentru mamă, de la o recuperare mai rapidă după naștere și reducerea riscurilor de boli grave, până la sprijinirea legăturii emoționale cu copilul. Pentru bebeluș, laptele matern încurajează o dezvoltare armonioasă, o imunitate crescută și scade riscul unor afecțiuni precum infecțiile sau alergiile.
Laptele matern este de asemenea esențial pentru dezvoltarea creierului, vederii și vorbirii copiilor, oferind protecție pe termen lung. Prin stimularea instinctelor materne și sprijinirea sănătății reciproce, alăptarea devine un element de bază în îngrijirea copilului, după cum notează specialiștii.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
