Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Cancerul ovarian este una dintre cele mai severe afecțiuni oncologice, adesea fiind diagnosticat în etape avansate. Aceasta se datorează lipsei unor metode eficiente de depistare precoce. Conform informațiilor de la specialiști, până la 25% dintre cazurile de cancer ovarian au o origine genetică. Aceasta înseamnă că o pătrime dintre paciente dezvoltă boala ca urmare a moștenirii genetice.
Modificările ale genelor BRCA 1 și BRCA 2 sunt printre factorii genetici ce contribuie la apariția cancerului ovarian, fiind asociate, de asemenea, cu cancerul de sân la femei și cancerul de prostată la bărbați. Alături de aceste mutații, sindromul Lynch este o altă cauză genetică relevantă în acest context.
Medicii de la spital recomandă ca toate paciente diagnosticate cu cancer ovarian, precum și rudenile de gradul 1, să facă un consult și o evaluare genetică. Această analiză este vitală, deoarece există medicamente specifice pentru cele cu mutații ale genelor BRCA 1 și BRCA 2, care acționează țintit împotriva bolii.
La Cabinetul de Genetică al Spitalului Victor Babeș din Timișoara, paciente care suferă de cancer ovarian local, avansat sau metastatic pot beneficia de consultații gratuite. De asemenea, testarea genetică este disponibilă fără costuri și este inițiată de medicul oncolog. Potrivit celor de la tion.ro, aceste măsuri pot îmbunătăți semnificativ șansele de supraviețuire ale pacientelor.
Persoanele vârstnice afectate de blefarochalazis, afecțiune ce provoacă pierderea elasticității pielii în jurul ochilor, pot beneficia de o intervenție ce îndepărtează excesul de piele care limitează câmpul vizual. Pielea pleoapelor se slăbește odată cu vârsta, iar uneori ajunge să afecteze vederea.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
