Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Profesorul Alexandru Cristescu a trecut în neființă la vârsta de 85 de ani, lăsând în urmă o moștenire impresionantă în domeniul medicinei. Născut pe 13 octombrie 1938, în Oradea, Bihor, el a fost un cadru didactic renumit, având o carieră ce a început cu studiile la Liceul "General Dragalina" din Oravița și la Facultatea de Medicină Generală din Timișoara, unde a absolvit în 1964. Conform unor surse, precum tion.ro, Cristescu s-a distins încă din perioada studenției, activând ca extern la Clinica de Neurologie și ca intern la disciplina de Fiziopatologie.
Pe parcursul carierei sale, a parcurs toate treptele ierarhiei universitare, ajungând asistent în 1967 și profesor titular între 1990 și 2009. A educat numeroase generații de medici, având un impact semnificativ în consolidarea învățământului medical din Timișoara. De asemenea, între 1995 și 2000, a fost decan și cofondator al Facultății de Farmacie din Timișoara.
Pe lângă activitatea didactică, profesorul Cristescu a ocupat funcții importante, precum prorector științific (1997-2001) și prorector didactic (2001-2005) la Universitatea de Medicină și Farmacie "Victor Babeș". A avut un rol esențial în dezvoltarea strategică a acestei instituții.
Un cercetător vizionar, el a coordonat peste 40 de proiecte de cercetare și a fondat laboratoare specializate în domenii precum fiziopatologia experimentală și electrofiziologia. Printre realizările sale notabile se numără evaluarea înotropismului pe fibră miocardică izolată și mapping-ul electrocardiografic asistat de calculator, acestea fiind premiere naționale.
Prof. Cristescu a adus contribuții importante în dezvoltarea tehnologiilor medicale, implementând tehnici inovatoare de electrofiziologie care au aprofundat înțelegerea mecanismelor aritmiilor cardiace.
Decesul său lasă o mare tristețe în comunitatea medicală și printre foștii săi studenți, care îi vor păstra vie memoria și contribuțiile esențiale în domeniul medical.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
