Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Aurelia Marcoane, un psiholog clinician, a subliniat declarațiile sale pentru Tion, evidențiind că mecanismul din spatele dependenței de jocuri de noroc este similar cu cel din alte forme de adicție, precum alcoolul sau drogurile. Creierul uman este programat să caute recompense, iar câștigurile ocazionale din jocurile de noroc determină eliberarea de dopamină, un neurotransmitător legat de plăcere și motivație.
Această adicție nu afectează doar sănătatea mentală, ci are și consecințe severe pe termen lung. Potrivit statisticilor oficiale, aproximativ 100.000 de români se confruntă cu dependența de jocuri de noroc, iar la nivel global, incidența acestei probleme variază între 0,1% și 5,8%.
Un aspect alarmant al dependenței de jocuri de noroc este iluzia controlului. Mulți jucători patologici cred că pot influența rezultatele jocurilor, iar această gândire distorsionată îi determină să continue să joace, în ciuda pierderilor repetate. Consecințele acestei adicții includ probleme financiare grave, cum ar fi îndatorarea excesivă, deteriorarea relațiilor cu familia și prietenii, precum și anxietate și depresie. În cele mai grave cazuri, pot apărea tentative de suicid.
Se estimează că persoanele vulnerabile, în special cele din medii sociale cu statut socio-economic scăzut, sunt cele mai afectate de această problemă. Studiile arată că persoanele cu venituri mici, șomerii sau cei cu educație precară sunt mai predispuși să dezvolte comportamente de joc problematice.
Din fericire, există soluții. Terapia cognitiv-comportamentală este considerată una dintre cele mai eficiente metode de tratament. Aceasta poate ajuta persoanele afectate să-și gestioneze dependența și să-și îmbunătățească calitatea vieții.
Persoanele vârstnice afectate de blefarochalazis, afecțiune ce provoacă pierderea elasticității pielii în jurul ochilor, pot beneficia de o intervenție ce îndepărtează excesul de piele care limitează câmpul vizual. Pielea pleoapelor se slăbește odată cu vârsta, iar uneori ajunge să afecteze vederea.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
