Dermatita atopică: factori de risc și impactul mediului

Poluarea este un factor important în dermatita atopică: aerul contaminat afectează direct pielea, iar particulele fine PM2.5 și PM10, dioxidul de azot și fumul de țigară fragilizează bariera cutanată, amplificând inflamația. Expunerea în timpul sarcinii poate crește riscul ca un doctor să dezvolte boala, iar dieta modelează axa intestin–piele.

Dermatita atopică apare printr-un dezechilibru între bariera cutanată fragilă și un sistem imunitar hiperactiv, ceea ce face ca pielea să fie uscată, sensibilă și permeabilă. Alergenii pătrund mai ușor, provocând inflamații, roșeață și mâncărime, afectând adesea calitatea vieții.

Potrivit tion.ro, în afară de genetică, riscul ca un copil să dezvolte dermatită atopică poate ajunge la 60% dacă un părinte este afectat și 80% dacă ambii părinți au suferit boala. Factorii de mediu și stilul de viață cresc probabilitatea, iar cezariană poate modifica microbiomul, afectând colonizarea bacteriilor bune.

„Nu înseamnă că fiecare copil născut prin cezariană va face dermatită atopică, dar riscul mediu crește, mai ales în familii cu teren atopic sau când intervin și antibiotice precoce. Mesajul practic: susținem nașterea vaginală când este sigură și evităm antibioticele inutile peripartum/în primele luni; când sunt necesare, le folosim judicios”, explică experții.