Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Poluarea este un factor important în dermatita atopică: aerul contaminat afectează direct pielea, iar particulele fine PM2.5 și PM10, dioxidul de azot și fumul de țigară fragilizează bariera cutanată, amplificând inflamația. Expunerea în timpul sarcinii poate crește riscul ca un doctor să dezvolte boala, iar dieta modelează axa intestin–piele.
Dermatita atopică apare printr-un dezechilibru între bariera cutanată fragilă și un sistem imunitar hiperactiv, ceea ce face ca pielea să fie uscată, sensibilă și permeabilă. Alergenii pătrund mai ușor, provocând inflamații, roșeață și mâncărime, afectând adesea calitatea vieții.
Potrivit tion.ro, în afară de genetică, riscul ca un copil să dezvolte dermatită atopică poate ajunge la 60% dacă un părinte este afectat și 80% dacă ambii părinți au suferit boala. Factorii de mediu și stilul de viață cresc probabilitatea, iar cezariană poate modifica microbiomul, afectând colonizarea bacteriilor bune.
„Nu înseamnă că fiecare copil născut prin cezariană va face dermatită atopică, dar riscul mediu crește, mai ales în familii cu teren atopic sau când intervin și antibiotice precoce. Mesajul practic: susținem nașterea vaginală când este sigură și evităm antibioticele inutile peripartum/în primele luni; când sunt necesare, le folosim judicios”, explică experții.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
