Update cu 5 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Infarctul miocardic acut este o problemă gravă de circulație, care apare când fluxul de sânge către o parte a mușchiului cardiac este oprit, de obicei din cauza unui blocaj al unei artere coronariene. Potrivit informațiilor de pe tion.ro, această situație se instalează treptat, iar simptomele pot crește în intensitate pe parcursul câtorva minute sau chiar ore. În multe cazuri, pacientul rămâne conștient și respiră normal în această perioadă.
Pe de altă parte, stopul cardiac reprezintă o problemă de natură electrică, care se manifestă brusc și fără avertisment. Această condiție este cauzată de o aritmie severă, cum ar fi fibrilația ventriculară, ceea ce duce la stoparea completă a activității inimii. În acest caz, pacientul își pierde imediat conștiința și nu mai respiră. Fără o intervenție rapidă, în special prin manevre de resuscitare cardio-respiratorie (RCP) și defibrilare, șansele de supraviețuire sunt extrem de reduse.
Este esențial de menționat că, deși infarctul miocardic poate evolua în unele situații către un stop cardiac, cele două condiții nu sunt sinonime. Infarctul poate oferi un interval de timp pentru tratament, în timp ce stopul cardiac necesită intervenție de urgență în câteva secunde.
Tratamentul de urgență pentru infarct include administrarea de medicamente antiagregante, iar, atunci când este posibil, se pot efectua intervenții coronariene pentru redeschiderea arterei blocate, cum ar fi angioplastia. În cazul unui stop cardiac, intervenția rapidă prin manevre de resuscitare și utilizarea unui defibrilator automat extern (AED), dacă este disponibil, reprezintă singura șansă reală de supraviețuire.
Pentru a reduce riscul acestor situații critice, Spitalul CFR Timișoara oferă consultații gratuite în domeniul cardiologiei, acestea fiind disponibile în Ambulatoriu, dar sunt necesare trimiterea de la medicul de familie.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
