Update cu 2 săptămâni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Andrei Miroslavescu
Înotul este o activitate benefică, însă nu este întotdeauna recomandat pentru toți pacienții și în orice etapă a tratamentului. Mulți se simt mai bine în apă datorită formei de susținere a corpului, dar recomandările lipsesc adesea de detalii esențiale privind timpul și modul în care trebuie efectuată această activitate.
Practicat incorect sau prea devreme, înotul poate prelungi perioada de recuperare sau chiar înrăutăți problemele existente. Apa poate fi un aliat în fazele intermediare și finale ale recuperării, dar trebuie să nu confundăm înotul recreațional cu hidrokinetoterapia, care implică exerciții specifice, adaptate și sub supraveghere profesionistă.
Înotul simplu este sport practicat pentru plăcere sau condiție fizică, ce presupune mișcări ample și repetitive ce pot afecta articulațiile, în special umerii, spatele sau genunchii. Pentru o persoană sănătoasă aceste solicitări sunt normale, dar în timpul recuperării pot agrava afecțiunile. Conform tion.ro, “înotul terapeutic se bazează pe hidrokinetoterapie, cu exerciții specifice efectuate în apă și controlate de kinetoterapeut.”
Diferența dintre înotul recreațional și cel terapeutic este crucială pentru succesul procesului de recuperare. În timp ce primul urmărește activitatea fizică, înotul terapeutic are ca scop restabilirea funcțională, utilizând apa ca instrument de terapie și nu doar ca mediu recreativ. Practicarea fără supraveghere poate fi dăunătoare, subliniază specialiștii.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
Spitalul CFR Timișoara a dezvoltat o platformă digitală pentru programările la consultații, cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul de digitalizare, în valoare de 6 milioane de lei, este cofinanțat de Ministerul Transporturilor și are scopul de a simplifica accesul pacienților la programări.
