Medicii de la Centrul de Oncologie OncoHelp explică faptul că, în mod normal, aceste celule joacă un rol central în apărarea organismului, producând anticorpi și păstrând „amintirea” întâlnirii cu diferite infecții. În leucemia limfatică cronică (LLC) însă, limfocitele devin anormale, nu mai funcționează corect și se acumulează în sânge, măduva osoasă, ganglioni sau alte organe. De multe ori, boala este descoperită întâmplător, la analize de rutină, atunci când se observă un număr crescut de limfocite (peste 5.000 /mmc în sângele periferic sau peste 30% în măduva osoasă) sau când unii ganglioni limfatici își măresc volumul. Evoluția este lentă, pe parcursul anilor, iar în stadiile incipiente mulți pacienți nu prezintă simptome. Diagnosticul de certitudine se pune prin imunofenotiparea celulelor din sânge. În timp, însă, leucemia limfatică cronică poate provoca oboseală accentuată, infecții repetate, splină mărită sau simptome constituționale precum scădere inexplicabilă în greutate, febră și transpirații nocturne. „Nu toți pacienții diagnosticați cu Leucemie Limfatică Cronică au nevoie de tratament imediat, uneori este nevoie doar de monitorizare („watch and wait”) până când apar semne sau criterii de boală activă care necesită tratament. Printre criteriile de boală activă care se apropie de necesitatea inițierii tratamentului sunt: apariția simptomelor constituționale B (febră inexplicabilă, scădere în greutate, transpirații nocturne), creșterea semnificativă în dimensiuni a adenopatiilor, dezvoltarea hepatosplenomegaliei, dezvoltarea unei anemii, dar și apariția de trombocitopenie prin infiltrare medulară, timpul de dublare al limfocitelor mai mic de 6 luni”, transmit medicii OncoHelp. Medicii subliniază că evoluția și tratamentul diferă de la o persoană la alta, ceea ce face ca monitorizarea regulată să fie esențială pentru fiecare pacient. La Cent
În experimentele pe șoareci alergici la arahide, riscul de anafilaxie, evaluat la 95%, a scăzut la doar 5% atunci când animalele au primit înainte de expunere medicamentul Zileuton. „O inversare aproape completă”, spun autorii. Specialiștii explică faptul că mecanismul implică blocarea leucotrienelor, molecule inflamatorii produse de celulele imune. Acestea sunt cunoscute pentru rolul lor în crizele de astm, dar studiul arată că ar putea avea un rol-cheie și în trecerea
.
Despre riscurile asociate înotului în piscine publice ne vorbește dr. Adelina Larisa Copaci, medic rezident de Boli Infecțioase la Spitalul „Victor Babeș” Timișoara. „Apa necorespunzător tratată din bazinele de înot poate favoriza înmulțirea și transmiterea anumitor infecții. Acestea pot fi transmise fie în mod direct, prin contactul cu persoane infectate, fie indirect, prin apa contaminată sau suprafețele aflate în jurul bazinelor. Printre infecțiile ce se pot transmite la piscină se
.
Pacientul prezenta arsuri de grad IIB și III, dar și un scor ABSI de 8, care indica o mortalitate estimată de aproximativ 50%. Intervenția rapidă a unei echipe multidisciplinare a fost esențială în aplicarea unui protocol terapeutic multimodal și regenerativ, adaptat continuu evoluției clinice a pacientului. Tratamentul a inclus: • Debridare enzimatică Nexobrid, realizată etapizat pe 45% din suprafața arsă • Tehnică regenerativă HyTissue Micrografting • Procedura coldPLASMA (AdTec Steriplas)
.
Papiloamele de la nivelul pleoapelor sunt mici formațiuni benigne, asemănătoare unor excrescențe ale pielii, care pot apărea pe sau în jurul ochilor. Medicii spitalului explică faptul că, deși nu sunt canceroase și nu pun viața în pericol, acestea pot fi deranjante din punct de vedere estetic și pot provoca disconfort major atunci când afectează câmpul vizual sau irită corneea prin frecare repetată. Medicii subliniază că aceste formațiuni au, de regulă,
.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.
