Update cu 4 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Pe măsură ce se intensifică preocuparea pentru sănătatea copiilor și a tinerilor, tot mai mulți părinți aduc fetitele și adolescentele la consulturi ginecologice. Potrivit unor specialisti, în special în ultimii ani, crește interesul pentru informare și prevenție, ceea ce duce la vizite regulate pentru consiliere și îngrijire.
Printre cele mai frecvente motive ale acestor vizite se numără întrebările legate de vaccinarea împotriva HPV, contraceție sau normalitatea anumitor simptome asociate pubertății. De asemenea, părinții sunt preocupați de apariția simptomelor precum debutul precoce sau tardiv al pubertății, durerile abdominale, fluxul menstrual abundent sau neregularitatea ciclurilor. Într-un interviu, medicul ginecolog menționează că pentru preventie și educație, la fetițe fără probleme, vârsta recomandată este între 13 și 15 ani. Totuși, pentru simptome îngrijorătoare, nu există o limită de vârstă, fiind nevoie de consult rapid și în colaborare cu medicul pediatru.
Specialistul subliniază că, pentru o relație sănătoasă cu adolescenta, comunicarea este foarte importantă. În discuțiile cu tinerii, accentul se pune pe ascultare și nu pe judecată, explicându-se ce este normal sau nu în dezvoltarea corpului feminin. Adesea, mama rămâne afară pentru a permite adolescentului să discute deschis despre schimbările fizice precum dezvoltarea sânilor, apariția părului pubian sau înălțarea bruscă. Potrivit ziarului tion.ro, medicul afirmă că invitația pentru discuție cu părintele în afara camerei ajută la o mai bună comunicare.
Se observă că părinții au unele temeri legate de consultul ginecologic la minorii, dar specialiștii spun că aceste temeri sunt, în general, legate de creșterea copilului și de procesul de dezvoltare. "Cred că temerile sunt mai mult legate de creșterea fetiței decât de consult", noteaza sursa citată, iar denaturarea acestor temeri se face prin explicarea clară și deschisă a proceselor normale ale pubertății.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
