Update cu 7 luni în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Postul intermitent devine tot mai popular, având diferențe semnificative față de dietele clasice care restricționează alimentele consumate. Această abordare include alternarea între perioade de alimentație și perioade de post. Potrivit informațiilor oferite de medicii de la Spitalul CFR Timișoara, există mai multe variante frecvent utilizate de post intermitent.
Printre cele mai comune metode se numără regula 16:8, care permite consumul de alimente într-o fereastră de 8 ore, urmată de 16 ore de post. De asemenea, post negru de 24 de ore presupune o zi pe săptămână în care nu se consumă alimente, ci doar lichide. O altă opțiune este dieta 5:2, care implică cinci zile de alimentație normală și două zile cu un aport caloric limitat la 500-600 kcal.
Medicii subliniază că, deși postul are beneficii, pericolele pot apărea în cazul unor posturi mai lungi de 24, 48 sau 72 de ore, dacă acestea nu sunt gestionate corect. Conform studiilor, organismul are nevoie de 2-4 săptămâni pentru a se adapta la aceste schimbări. Beneficiile enumerate includ scăderea în greutate, creșterea anduranței fizice, îmbunătățirea memoriei, ameliorarea tensiunii arteriale și controlul diabetului.
Cu toate acestea, medicii atrag atenția asupra grupurilor de persoane care nu ar trebui să urmeze postul intermitent, inclusiv copii, adolescenți sub 18 ani, gravide, femei care alăptează și pacienți cu diabet de tip 1 care primesc tratament cu insulină. Înainte de a începe un regim de post intermitent, se recomandă un consult medical.
Pacienții pot beneficia de consulturi gratuite la Cabinetul de diabet, nutriție și boli metabolice din Ambulatoriul Spitalului CFR Timișoara, cu referire de la medicul de familie. Aceste informații sunt esențiale pentru a înțelege cum să integrați postul intermitent într-un stil de viață sănătos.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
Consumul de tutun rămâne un factor major de mortalitate prevenibilă la nivel mondial, provocând anual peste 8,7 milioane de decese. Majoritatea acestora sunt cauzate de fumatul direct, iar restul de expunerea la fumatul pasiv.
