Update cu 8 luni în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Anestezia generală este un tip de anestezie care determină pierderea completă a conștiinței pacientului, astfel încât acesta nu simte nimic și nu își amintește procedura efectuată. Medicii din spital subliniază că pacienții pot fi reevaluați și treziți din această stare doar după ce efectele medicamentelor administrate s-au diminuat sau au fost contracarate.
Pe de altă parte, anestezia regională implică injectarea unui medicament în apropierea nervilor care servesc o zonă extinsă din corp, provocând amorțirea acelei regiuni și blocând durerea la acel nivel. În cazul anesteziei locale, medicamentele sunt injectate direct în zona specifică unde se dorește eliminarea senzației dureroase, fără a afecta conștiința pacientului.
Sedarea, un alt tip de anestezie, este utilizată pentru a induce o stare de relaxare și somnolență. Aceasta este administrată intravenos și poate varia în intensitate, în funcție de tipul de procedură medicală.
Specialiștii avertizează că anestezicele pot provoca reacții adverse. De aceea, medicul anestezist va discuta despre posibilele efecte secundare în timpul consultației preanestezice. De obicei, aceste efecte sunt temporare, durând maximum 24 de ore, și sunt tratabile dacă este necesar. Reacțiile frecvente după anestezia generală sau regională pot include disconfort ușor sau confuzie.
Persoanele vârstnice afectate de blefarochalazis, afecțiune ce provoacă pierderea elasticității pielii în jurul ochilor, pot beneficia de o intervenție ce îndepărtează excesul de piele care limitează câmpul vizual. Pielea pleoapelor se slăbește odată cu vârsta, iar uneori ajunge să afecteze vederea.
Medicii atrag atenția că analizele de rutină permit identificarea unor probleme ascunse, cum ar fi inflamații, tulburări metabolice, deficiențe de vitamine și infecții virale sau bacteriene fără simptome evidente. Aceste investigații sunt esențiale pentru depistarea timpurie a dezechilibrelor de sănătate.
În ultima vreme, anxietatea este numită „boala secolului”, iar motivele creșterii frecvenței acesteia țin de nevoia rapidă de adaptare la evenimente percepute ca periculoase pentru viață și siguranță, cum sunt pandemia, crizele economice sau conflictele regionale. Astfel, oamenii trăiesc sub o permanentă stare de alertă, supuși unui flux intens de informații.
Un proiect finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare de peste 19,8 milioane de lei, își propune să identificare precoce bolile hepatice cronice în județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Implementarea va avea loc între 1 octombrie 2025 și 1 aprilie 2029, pe o durată de 42 de luni.
