Jilava, în plin război hibrid: efectele asupra cetățeanului obișnuit
Update cu 2 zile în urmă
Timp de citire: 7 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu

Jilava, în plin război hibrid: efectele asupra cetățeanului obișnuit
Comuna Jilava, situată la mai puțin de 15 kilometri de București, devine un exemplu clar al impactului pe care îl are perioada actuală asupra oamenilor obișnuiți. Potrivit Digi24.ro, timp de o zi, un reporter a discutat cu locuitorii acestei comune, care, în mare parte, au exprimat o stare de resemnare și lipsă de încredere în autorități și clasa politică. La alegerile prezidențiale din 2025, George Simion a obținut aproximativ 62% din voturi în Jilava, iar mulți oameni au arătat față de politicieni și stat o atitudine de dezinteres sau chiar frustrare, descrisă de un locuitor: „Viata merge înainte, bătrânețea la fel.”
Mulți dintre aceștia trăiesc cu sentimentul că, din cauza incertitudinii și instabilității, nivelul de trai nu s-a îmbunătățit și că economia, pensiile și sănătatea sunt sub presiune. O doamnă a mărturisit că urmează să-și trimită copiii la război, iar un alt localnic, fericit că ar putea fi condus de Călin Georgescu, și-a exprimat dorința ca acesta să închidă anumite portițe pentru a proteja economia națională de investitori străini. „Noi murim. Rămân copiii noștri într-o țară săracă. România e cea mai bogată țară, dar tot cei de la guvern o distrug”, a spus o femeie.
Discuțiile relevă, însă, și o dezamăgire profundă față de situația politică actuală: un tânăr pensionar a afirmat: „Noi facem ce știm, dar acum, tineretul, o să aibuce vremuri rele.” În același timp, un alt locuitor, care a ales pe Nicușor Dan, vede o speranță în viitor dacă reprezentanții statului vor fi mai deschiși la nevoile oamenilor. Majoritatea însă refuză să vorbească cu presa, mulți explicând că discuțiile politice le provoacă nervi sau că nu își doresc să se implice.
Experții consultați de Digi24.ro, precum fostul consilier Constantin Ionescu, consultantul Radu Magdin și profesorul Corneliu Bjola de la Oxford, avertizează cu privire la contextul actual: România se află într-un război hibrid, în care cetățeanul obișnuit este ținta principală. Constantin Ionescu atrage atenția asupra vulnerabilităților mari ale țării, precum lipsa de înțelegere a fenomenului, infrastructura critico-dependență, corupția, și modul în care sistemul de justiție funcționează. El subliniază că acest război nu se desfășoară doar pe câmpul de luptă, ci mai ales în mințile și în viețile oamenilor, utilizând dezinformarea, atacuri cibernetice, sabotaje sau influențări ale alegerilor.
Profesorul Corneliu Bjola explică că războiul hibrid se poartă mai mult în mentalitatea și percepțiile oamenilor, fiind o luptă pentru controlul asupra infrastructurilor sensibile și asupra opiniei publice. „Pe aceste paliere se desfășoară lupta: în percepție, conținut și infrastructură”, afirmă el. Războiul implică dezinformare, incendii, atacuri cibernetice și interferențe în alegeri, toate menite să slăbească rezistența societății.
Potrivit notează Digi24.ro, în această perioadă critică, autoritățile trebuie să comunice mai bine cu cetățenii pentru a-i înarma cu gândirea critică și pentru a-i ajuta să înțeleagă natura amenințărilor. Constantin Ionescu subliniază că România trebuie să devină mai rezilientă, atât la nivel individual, cât și instituțional, și să aibă un plan clar pentru contracararea războiului hibrid. La nivel național, trebuie consolidată cooperarea cu partenerii din NATO și UE pentru o reacție coordonată în fața amenințărilor.
Experții mai observă că, fiind parte a NATO și UE, România trebuie să păstreze valorile democratice și să nu renunțe la libertate, transparență și statul de drept, în timp ce luptă pentru apărarea suveranității și securității sale în fața influențelor străine. La nivel global, adversarii principali rămân Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord, care folosesc războiul hibrid pentru a destabiliza și influența țările și pe plan intern.
Conform notează Digi24.ro, recunoașterea și înțelegerea vulnerabilităților devin esențiale pentru o apărare eficientă. În timp ce instituțiile precum MApN au confirmat doar că lucrează cu noțiunea de „amenințare hibridă”, oficialii consideră că implicarea cetățenilor, prin educație și campanii de conștientizare, reprezintă cheia rezilienței naționale. Fără o comunicare strategică, fără încredere și fără o capacitate de adaptare, țara riscă să fie tot mai vulnerabilă în fața unui război nevăzut și ascuns în spatele fronturilor clasice.