Paul McCartney devine primul britanic miliardar din lumea muzicii

Spania interzice intrarea navelor cu arme pentru Israel in porturile sale: "Pacea, nu armele sunt necesare in Orientul Mijlociu

GUVERNUL SPANIOL REFUZĂ ACCESUL NAVELOR CU ARME PENTRU ISRAEL Guvernul de stânga din Spania a început să aplice noua sa politică de a refuza accesul în porturile spaniole al navelor care transportă arme pentru Israel. Conform unui raport al DPA, citat de Agerpres, Cargobotului danez Marianne Danica i-a fost respinsă deja o solicitare de acostare pentru 21 mai. Ministrul transporturilor, Oscar Puente, a anunţat joi seara pe reţeaua X această decizie. Potrivit ministrului de externe spaniol, Jose Manuel Albares, Spania va respinge sistematic astfel de cereri „dintr-un motiv evident". El a declarat joi seara la Bruxelles că „Orientul Mijlociu nu are nevoie de mai multe arme, ci de mai multă pace". SPANIA SUSPENDĂ EXPORTURILE DE ARME CĂTRE ISRRAEL Spania este unul dintre cei mai duri critici ai acțiunii militare israeliene împotriva organizației palestiniene islamiste Hamas din Fâșia Gaza. În februarie, guvernul spaniol a anunțat că a suspendat exporturile de arme către Israel în octombrie anul trecut. Ministrul de externe Albares a precizat joi că decizia de a bloca accesul în porturile spaniole al navelor cu arme pentru Israel se aliniază celei de suspendare a exporturilor. CONTROVERSE ÎN SPANIA PRIVIND SOSIREA UNEI NAVI GERMANE CU ARME PENTRU ISRRAEL Marți a început o controversă în Spania cu privire la sosirea anticipate a navei germane Borkum în portul spaniol Cartagena, care ar avea la bord arme pentru Israel. Mișcări propalestiniene și critici ai guvernului israelian au cerut Madridului să nu permită accesul navei în port sau să o sechestreze. Mai mulți miniștri au respins aceste solicitări, susținând că destinația finală a navei este Republica Cehă. Totuși, formațiunea de stânga Podemos a depus o plângere la Curtea Constituțională de la Madrid. DECIZIA DE A NU ACOSTA LA CARTAGENA Ministrul apărării, Margarita Robles, a asigurat că s-au efectuat toate verificările necesare cu privire la Borkum și toate documentele sunt în regulă. Cu toate acestea, ea a afirmat că poziția Spaniei este în favoarea unei „încetări imediate a focului", deoarece „situația din Gaza este absolut inacceptabilă". Potrivit postului de stat RTVE, Ministerul transporturilor de la Madrid a informat vineri că nava Borkum nu va mai acosta la Cartagena, deși are permisiunea companiei de transport în acest sens, ci se va îndrepta către Slovenia, de unde va continua călătoria spre Republica Cehă. Motivul acestei decizii nu a fost încă clarificat.

Marea Britanie, acuzată de Rusia că participă în războiul din Ucraina

Marea Britanie este acuzată de Rusia că este "un participant de facto" în războiul din Ucraina. Andrei Kelin, ambasadorul rus la Londra, susține că această țară furnizează arme și informații în timp real către Kiev. Potrivit Sky News, diplomatul a declarat pentru postul de televiziune rus Rossiya-24 că Marea Britanie este considerată un participant de facto în conflictul din Ucraina. Aceste acuze vin după ce Rusia a avertizat Marea Britanie că dacă Ucraina va folosi arme britanice pentru a ataca teritoriul rus, Moscova ar putea riposta prin atacuri asupra instalatiilor militare britanice din Ucraina si alte tari. Agențiile Reuters și EFE relatează că Ministerul de Externe rus consideră declarațiile recente ale ministrului britanic de Externe, David Cameron, drept o confirmare a escaladării grave și a implicării crescânde a Londrei în acțiunile militare de partea Kievului. Cameron a făcut o declarație controversată la începutul lunii, susținând că Ucraina are dreptul de a lovi în interiorul Rusiei, deoarece aceasta lovește în interiorul Ucrainei. Potrivit lui, "Ucraina simte nevoia să se apere". Aceste afirmații au fost considerate de Moscova ca fiind o recunoaștere de fapt a implicării Marea Britanie în conflict. Într-un interviu pentru Reuters, premierul britanic Rishi Sunak a declarat că Regatul Unit va acorda un ajutor suplimentar în valoare de 500 de milioane de lire sterline (aproximativ 584 de milioane de euro) pentru a ajunge la trei miliarde de lire (aproximativ 3,5 miliarde de euro) pe an. De asemenea, Marea Britanie va furniza și mai multe arme și muniții către Ucraina, inclusiv bombe ghidate cu precizie, rachete de apărare aeriană și echipamente pentru 100 de echipe mobile de apărare. Aceste măsuri au scopul de a permite Ucrainei să se apere împotriva amenințărilor rusești, inclusiv drone și rachete. Criticile continue ale Rusiei față de implicarea Marii Britanii în conflictul din Ucraina evidențiază tensiunile tot mai mari dintre cele două țări. Situația rămâne una foarte delicată, iar comunitatea internațională se teme de escaladarea violențelor în zonă. Restul lumii privește cu îngrijorare evoluțiile din Ucraina și speră că eforturile diplomatice vor aduce pacea în această regiune.

Președintele ucrainean promulgă legea pentru recrutarea condamnaților în armată: Amenzile pentru mobilizări cresc

Ucraina permite condamnaților să servească în armată și mărește amenzile pentru cei care se sustrag mobilizării Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat vineri două legi care au ca scop să sporească efectivele armatei și să pedepsească mai aspru persoanele care refuză mobilizarea în armată. Aceste măsuri au fost luate în contextul în care Ucraina se confruntă cu un deficit de personal și se pregătește să facă față unei posibile agresiuni din partea unui inamic mult mai mare. Una dintre legile semnate de președintele Zelenski permite anumitor categorii de condamnați să servească în armată, astfel încât să sporească numărul de recruți. Potrivit unui deputat ucrainean de rang înalt, doar câteva mii de condamnați dintr-un total de 20.000 vor putea beneficia de această lege. Cu toate acestea, proiectul de lege prevede excluderea persoanelor condamnate pentru infracțiuni grave precum omor cu premeditare, violență sexuală sau corupție. În plus, Zelenski a promulgat și o altă lege care mărește amenzile pentru cei care se sustrag mobilizării în armata ucraineană. Potrivit acestei legi, persoanele care refuză să participe la mobilizare risca să fie amendate cu sume mai mari decât până acum, în încercarea de a descuraja astfel de comportamente. Aceste măsuri au ca scop alinierea forțelor armate ucrainene și îmbunătățirea capacităților de apărare în fața unui potențial atac din partea inamicului. Potrivit unei note atașate la proiectul de lege, adoptarea acestor măsuri este necesară deoarece resursele de mobilizare ale inamicului sunt foarte mari, iar Ucraina trebuie să folosească toate oportunitățile disponibile pentru a face față cu succes intruziunilor armatei dușmane. Deși mulți sunt îngrijorați de integrarea condamnaților în armată, unii analiști militari susțin că există persoane motivate și patrioți care sunt dispuși să își răscumpere greșelile în fața societății printr-o implicare activă pe câmpul de luptă. Aceste măsuri au fost adoptate într-un moment tensionat pentru Ucraina, care se confruntă de mai mulți ani cu conflicte armate și încercări de anexare a teritoriilor de către vecinul său, Rusia. Cu ajutorul acestor legi, autoritățile speră să își întărească capacitățile de apărare și să arate determinarea lor în fața unui potențial atac.

Consiliul Europei a adoptat primul tratat internațional privind inteligența artificială

Consiliul Europei a adoptat vineri primul tratat internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic menit să asigure respectarea drepturilor omului, a statului de drept şi a standardelor juridice privind democraţia în utilizarea sistemelor de inteligenţă artificială (AI). "Tratatul, care este deschis spre semnare şi ţărilor din afara Europei, stabileşte un cadru juridic care acoperă întregul ciclu de viaţă al sistemelor de AI şi abordează riscurile pe care acestea le pot prezenta, promovând în acelaşi timp inovarea responsabilă", se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Europei, citat de AFP, preluat de Agerpres. Convenţia-cadru a Consiliului Europei privind inteligenţa artificială şi drepturile omului, democraţia şi statul de drept a fost adoptată, la Strasbourg, în cadrul reuniunii ministeriale anuale a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care reuneşte miniştrii afacerilor externe din cele 46 de state membre. Textul a fost elaborat pe parcursul a doi ani de un organism interguvernamental care a reunit cele 46 de state membre ale Consiliului, Uniunea Europeană şi 11 state terţe (în special Statele Unite, Australia, Canada, Israel şi Japonia), precum şi reprezentanţi ai sectorului privat, ai societăţii civile şi ai mediului academic, în calitate de observatori. "Convenţia stabileşte cerinţe de transparenţă şi control adaptate contextelor şi riscurilor specifice, în special identificarea conţinutului generat de sistemele AI", spune Consiliul Europei. "Părţile vor trebui să adopte măsuri pentru a identifica, evalua, preveni şi atenua posibilele riscuri şi pentru a evalua necesitatea unui moratoriu, a unei interdicţii sau a altor măsuri adecvate privind utilizarea sistemelor AI atunci când o astfel de utilizare este susceptibilă să prezinte riscuri incompatibile cu standardele privind drepturile omului", continuă organismul european. Marija Pejcinovic Buric, secretarul general al Consiliului Europei, a salutat adoptarea unui "tratat internaţional unic care va asigura că inteligenţa artificială respectă drepturile oamenilor". "El răspunde necesităţii de a avea o normă de drept internaţional susţinută de state de pe diferite continente unite de valori comune, ceea ce face posibilă valorificarea avantajelor inteligenţei artificiale, reducând în acelaşi timp riscurile pe care le reprezintă. Prin acest nou tratat, intenţionăm să asigurăm utilizarea responsabilă a AI, una care respectă drepturile omului, democraţia şi statul de drept", a adăugat ea. Convenţia-cadru va fi deschisă spre semnare la Vilnius, la 5 septembrie, cu ocazia unei conferinţe a miniştrilor justiţiei.

Coreea de Nord a lansat o altă rachetă balistică către Marea Japoniei

Coreea de Nord a efectuat vineri un nou test de rachetă balistică, potrivit informațiilor furnizate de armata sud-coreeană și citate de Reuters. Statul Major sud-coreean a anunțat că regimul de la Phenian a tras o rachetă balistică către Marea de Est, cunoscută și sub denumirea de Marea Japoniei. Conform postului public japonez NHK, care citează surse guvernamentale, racheta a căzut în apă după ce a parcurs o distanță scurtă din cauza razelor sale de acțiune limitate. Aceasta ar fi ultimul test într-o serie lansată de Coreea de Nord în ultimele luni, în încercarea de a-și moderniza capacitățile defensive. Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a declarat anterior că rachetele tactice deținute de țara sa au rolul de a descuraja presupusele agresiuni din partea vecinilor de la sud, fără a face referire la vreun potențial furnizor de arme. Kim a negat astfel zvonurile conform cărora Phenianul ar fi fost sprijinit de Rusia în dezvoltarea arsenalului militar. Lansarea rachetei a coincis cu vizita președintelui rus, Vladimir Putin, în orașul Harbin din nord-estul Chinei, în cadrul unui summit economic regional. Acestă întâlnire a reprezentat un semnal aparent pentru Statele Unite, care încearcă să conțină ambițiile nucleare ale Coreei de Nord. So Wonchin, un șef militar sud-coreean, a declarat că armata americană și cea sud-coreeană analizează condițiile de securitate și vor lua toate măsurile necesare pentru a face față oricărei situații imprevizibile. Reacția regimului de la Phenian la vizita președintelui rus este urmărită cu atenție de comunitatea internațională, deși aceasta nu a emis nicio declarație oficială până în prezent.

Florida interzice menţiunile despre schimbările climatice în documentele oficiale

Legea promulgată de guvernatorul republican Ron DeSantis din Florida a stârnit critici din partea Casei Albe și a politicienilor democrați, deoarece elimină referințele la schimbările climatice din textele oficiale ale statului. Această lege, care a fost semnată de DeSantis miercuri, a fost considerată o "rușine" de purtătoarea de cuvânt a guvernului federal, Karine Jean-Pierre. Guvernatorul DeSantis a apărat această hotărâre prin dorința de a mulțumi alegătorii săi, care se remarcă printr-o atitudine sceptică față de problemele climatice. "Legea pe care am promulgat-o astăzi va ține turbinele eoliene departe de plajele noastre, benzina în rezervoarele noastre și China în afara statului nostru" a declarat DeSantis, citat de AFP și preluat de Agerpres. În plus, declarațiile guvernatorului au continuat să critice "agenda fanaticilor ecologiști radicali", dorind să "restaureze bunul simț în abordarea în ceea ce privește energia". DeSantis este cunoscut pentru luptele sale împotriva izolării în timpul pandemiei de COVID-19 și împotriva drepturilor persoanelor transsexuale, considerându-le nejustificate. Democrata Frederica Wilson, care reprezintă Florida în Camera Reprezentanților, a declarat că schimbările climatice sunt un fapt incontestabil. Cu toate acestea, promulgarea acestei legi ar putea avea un impact negativ asupra eforturilor de combatere a schimbărilor climatice și de protecție a mediului în statul Florida.

Putin îndoielnic privind legitimitatea președintelui ucrainean în contextul absenței alegerilor prezidențiale

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a contestat legitimitatea politică a preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-o vizită în China. La conferinţa de presă, Putin a afirmat că organizarea alegerilor prezidenţiale în Ucraina este necesară pentru a avea un acord viabil în privinţa războiului din februarie 2022. Cu toate acestea, mandatul lui Zelenski se va încheia în curând, iar acesta a decis să nu mai organizeze alegeri din cauza legii marţiale ce este în vigoare în ţară. Rusia şi aliaţii săi resping decizia Ucrainei de a nu organiza alegeri în timp de război, iar Putin a declarat că legitimitatea lui Zelenski trebuie rezolvată de Curtea Constituţională a Ucrainei şi de sistemul politic. Acesta a subliniat importanţa semnării unui acord cu autorităţile legitime, afirmând că doreşte ca orice acord din viitor să fie semnat de o persoană legitimă. Preşedintele rus a fost reales pentru un al treilea mandat în martie, însă Statele Unite nu recunoaşte acest scrutin ca fiind liber şi corect. Rusia respinge aceste acuzaţii şi afirmă că Putin a fost ales de popor pentru un al cincilea mandat, având şi două mandate de prim-ministru în trecut. În total, Putin se află la putere de aproape 25 de ani. Cu toate acestea, situaţia politică dintre Rusia şi Ucraina rămâne încă neclară, iar tensiunile sunt tot mai mari în timpul invaziei ruse din 2022. În contextul în care relaţiile dintre cele două ţări sunt în continuare îngheţate, semnarea unui acord cu o persoană legitimă ar putea fi un prim pas pentru a căuta soluţii viabile în privinţa conflictului.

Trupele sale în Noua Caledonie, controlul asupra insulei devastate de rebeli amenințat

Știre: Noua Caledonie primește forțe suplimentare de poliție pentru a înfrânge revoltele care au izbucnit în ultimele zile în capitala teritoriului. De conformitate cu ziarul Reuters, patru persoane au murit și sute au fost arestate în timpul revoltelor. Noaptea trecută a fost mai liniștită după trei nopți de violențe, conform informațiilor furnizate de Înaltul Comisar francez Louis Le Franc. Revoltelor au fost declanșate de populația indigenă Kanak, care se opune reformei electorale adoptate de parlamentarii francezi marți. Schimbarea legei va permite rezidenților francezi cu o vechime de peste 10 ani în Noua Caledonie să participe la alegerile provinciale. Această modificare a stârnit îngrijorare printre liderii locali, care se tem că votul indigenilor Kanak va fi diluat. Situația revoltei complică planurile președintelui Emmanuel Macron de a-și mări influența în Oceanul Pacific, unde China și Statele Unite se confruntă pentru supremație. Înaltul Comisar francez Le Franc a declarat că, în prezent, au loc lupte în anumite zone ale capitalei Noumea, dar cu ajutorul forțelor de poliție suplimentare, se speră să se recupereze controlul asupra întregului oraș. Le Franc a menționat că operațiunile de distribuire a alimentelor și medicamentelor către populație vor începe cât mai curând posibil. De asemenea, forțele de ordine vor înlătura baricadele instalate de către activiști pe drumurile publice. În plus, guvernul din Noua Caledonie a asigurat că există suficiente provizii de alimente pentru o perioadă de două luni, dar distribuția acestora este o problemă urgentă. Într-un apel la calm și pace, Înaltul Comisar Le Franc a declarat că mesajele de împăcare încep să fie audiate de către cei responsabili de revolte și blocaje. Jafurile și incendiile de magazine și mașini, precum și ridicarea de baricade pe drumuri, au îngreunat accesul populației la alimente și medicamente, conform autorităților. Cu sosirea întărilor, numărul polițiștilor și jandarmilor din Noua Caledonie va crește de la 1.700 la 2.700. "Forțele suplimentare vor veni în număr mare și vor fi trimise imediat pentru a prelua controlul asupra zonelor pierdute în ultimele zile", a declarat Le Franc.

Israelul neagă la Curtea Internațională de Justiție că a comis "genocid" în Gaza: Plângerea Africii de Sud e "total ruptă" de realitate

Plângerea de "genocid" împotriva Israelului, prin intermediul căreia Africa de Sud a cerut celei mai înalte instanţe judiciare a ONU să ordone o încetare a focului în Fâşia Gaza, este "total ruptă" de realitate, a declarat vineri Israelul în faţa completului de judecată, relatează France Presse. Audierile de la Curtea Internaţională de Justiţie au fost întrerupte pentru scurt timp vineri de un protestatar care a strigat "mincinoşii" în timp ce un oficial israelian prezenta punctul de vedere al ţării sale, potrivit Reuters, care adaugă că s-a putut vedea cum o femeie era îndepărtată de gărzile de securitate ale instanţei. "Africa de Sud prezintă curţii pentru a patra oară un tablou complet rupt de fapte şi de circumstanţe", a declarat reprezentantul Israelului, Gilad Noam, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), cu sediul la Haga (Ţările de Jos). "Un război tragic este în curs de desfăşurare, dar nu există niciun fel de genocid", a insistat Gilad Noam, scrie Agerpres. Pretoria a cerut CIJ să ordone Israelului să înceteze incursiunea sa la Rafah, în sudul Fâşiei Gaza, esenţială - potrivit Israelului - pentru eliminarea militanţilor grupării islamiste palestiniene Hamas. Premierul israelian Bemjamin Netanyahu a calificat drept "decisivă" joi bătălia de la Rafah, după anunţul unei "intensificări" a operaţiunilor militare pe teren în acest oraş din sudul Fâşiei Gaza, în pofida temerilor internaţionale pentru soarta populaţiei civile. Avocaţii Pretoriei au declarat joi la CIJ că "genocidul" comis de Israel a atins un "nivel oribil", menţionând gropi comune, acte de tortură şi blocarea ajutorului umanitar. "Africa de Sud a sperat, la ultima noastră înfăţişare în faţa acestei instanţe, că se va pune capăt acestui proces de genocid pentru a păstra Palestina şi poporul său", a declarat Vusimuzi Madonsela, reprezentantul Pretoriei. "În loc de aceasta, genocidul Israelului a continuat într-un ritm susţinut şi tocmai a atins un nou şi oribil nivel", a adăugat el. Într-o hotărâre în ianuarie, CIJ a ordonat Israelului să facă tot posibilul pentru a preveni orice act de genocid şi să permită intrarea ajutoarelor umanitare în Fâşia Gaza. Dar curtea nu a mers atât de departe încât să dispună o încetare a focului. Or, din punctul de vedere al Pretoriei, evoluţia situaţiei pe teren - în special operaţiunea la Rafah - necesită o nouă hotărâre din partea CIJ. Operaţiunea israeliană la Rafah "este ultima etapă în distrugerea Fâşiei Gaza şi a poporului său", a declarat Vaughan Lowe, un avocat din Africa de Sud. "Rafah este cel care a adus Africa de Sud în faţa curţii. Dar toţi palestinienii, ca grup naţional, etnic şi rasial, sunt cei care au nevoie de protecţie împotriva genocidului, ceea ce instanţa poate să dispună", a pledat el. Hotărârile CIJ, care tranşează disputele între state, sunt constrângătoare din punct de vedere juridic, dar instanţa de la Haga nu are niciun mijloc prin care să facă pentru ca acestea să fie respectate. Pretoria cere CIJ trei noi măsuri de urgenţă în timp ce aşteaptă ca instanţa să se pronunţe asupra fondului cauzei, acuzaţia potrivit căreia Israelul încalcă Convenţia Naţiunilor Unite din 1948 privind genocidul. Africa de Sud doreşte ca instanţa să ordone Israelului să înceteze "imediat" orice operaţiune militară în Fâşia Gaza, inclusiv la Rafah, pentru a permite accesul umanitar şi pentru a raporta despre măsurile luate în aplicarea respectivelor hotărâri. Comandouri ale Hamas s-au infiltrat la 7 octombrie dinspre Gaza în sudul Israelului unde au comis un atac fără precedent care a dus la moartea a cel puţin 1.170 de persoane, în majoritate civili, potrivit unui bilanţ al AFP în baza datelor oficiale israeliene. Peste 250 de persoane au fost răpite şi luate ostatice în cursul atacului, iar 128 dintre ele se află în captivitate în Gaza, dintre care se crede că 38 au murit, potrivit armatei. Vasta ofensivă lansată ca represalii de Israel a devastat Fâşia Gaza, unde au fost ucise 35.303 de persoane, în majoritate civili, potrivit unui ultim bilanţ publicat de Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas.

Primele declarații ale lui Robert Fico după atac: „A fost surprins de cât de repede s-a întâmplat totul”

Premierul slovac, Robert Fico, îşi aminteşte tot ce s-a întâmplat în timpul atacului suferit miercuri şi al transferului său ulterior la spital, potrivit preşedintelui ales al ţării, Peter Pellegrini, informează vineri EFE, citată de Agerpres. „Prim-ministrul îşi aminteşte ce s-a întâmplat. A fost surprins de cât de repede s-a întâmplat totul”, a explicat Pellegrini la televiziunea TA3. Pellegrini, care şi-a început cariera politică alături cu Fico, l-a vizitat joi pe şeful guvernului la spitalul din Banska Bystrica, unde Fico se recuperează după ce a fost împuşcat, şi a putut vorbi cu el câteva minute. Deşi Fico rămâne în continuare în stare gravă, starea lui este stabilă, este conştient şi poate comunica. Pellegrini a declarat joi că a putut vorbi câteva minute cu Fico, întrucât premierul este foarte obosit şi sub efectul medicamentelor. Pellegrini a oferit câteva detalii suplimentare la televiziunea TA3 despre conversaţia sa cu premierul convalescent şi a indicat că acesta a fost conştient tot timpul până când a fost sedat înainte de operaţie. „Ştia totul: că a primit primul ajutor, că a fost transferat de la Handlova cu elicopterul la Banska Bystrica, că a fost tratat de echipele medicale de urgenţă şi că a fost sedat în sala de operaţie. Până atunci a fost conştient”, a spus Pellegrini. Noul şef al statului, care va prelua funcţia luna viitoare, a declarat joi că Fico a scăpat de moarte „la mustaţă”. „Şeful guvernului a scăpat de moarte, pentru că dacă gloanţele ar fi lovit cu câţiva centimetri mai aproape de alte organe vitale, am fi vorbit despre ceva diferit. Am avut voie să vorbesc cu el doar câteva minute, pentru că starea lui de sănătate chiar necesită linişte”, a spus el. Pellegrini a mai declarat că a vorbit cu Fico despre cât de fericit este că a supravieţuit tentativei de asasinare şi i-a urat însănătoşire rapidă. Fico a fost împuşcat miercuri, la încheierea unei şedinţe a Consiliului de Miniştri desfăşurată în oraşul Handlova, de un bărbat de 71 de ani, care şi-a justificat atacul prin aceea că nu-i plăceau politicile guvernului. Profilul atacatorului, identificat drept Juraj Cintula, arată numeroase contradicţii: un critic al lui Fico şi care se opune violenţelor, dar care s-a aliniat în trecut naraţiunilor ultranaţionaliste şi rasiste. Cintula provine dintr-o regiune cu şomaj ridicat din cauza închiderii minelor de cărbune în timpul guvernelor anterioare conduse de Fico şi a participat la mai multe proteste antiguvernamentale organizate de opoziţie în decembrie anul trecut. Polarizarea politică şi socială care exista deja în Slovacia înainte de pandemia de coronavirus s-a intensificat de la revenirea lui Fico la putere în octombrie anul trecut, în fruntea unei coaliţii de naţionalişti de stânga şi de extremă dreapta. Măsurile lui Fico precum desfiinţarea Parchetului Anticorupţie, care ancheta membri ai partidului său, planul său de eliminare a radioului şi televiziunii publice, pe care le consideră nepatriotice, sau restricţiile impuse ONG-urilor, după modelul rusesc, au provocat proteste masive cetăţeneşti încurajate de opoziţia progresistă.

China dezvăluie măsuri „istorice” pentru stabilizarea pieței imobiliare aflată în criză. Expert: „Este un pas curajos”

Guvernul chinez a prezentat vineri un set de măsuri „istorice” pentru a stabiliza piaţa imobiliară aflată în criză, autorizând autorităţile locale să cumpere „unele” apartamente nevândute, reducând avansul necesar la achiziţionarea primei locuinţe, şi promiţând că vor fi terminate locuinţele nefinalizate. China dezvăluie măsuri „istorice” pentru stabilizarea pieței imobiliare aflată în criză. Expert: „Este un pas curajos”Măsurile „istorice” pe care China le-a dezvăluit pentru stabilizarea pieței imobiliare aflată în criză. Expert: „Este un pas curajos” Sectorul locuinţelor şi construcţiilor reprezintă mai mult de un sfert din Produsul Intern Brut al celei de-a doua economii mondiale, însă începând din 2020 suferă de pe urma deciziei Beijingului de a înăspri accesul la credit pentru dezvoltatorii imobiliari, în ideea de a le reduce gradul de îndatorare. Această înăsprire a adus unii dezvoltatori imobiliari în pragul falimentului, în timp ce scăderea preţurilor îi descurajează pe cetăţenii chinezi să investească în achiziţionarea unei noi locuinţe, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres. Faptul că în întreaga Chină există cartiere întregi de locuinţe care nu sunt terminate sau abandonate a obligat Guvernul de la Beijing să organizeze vineri o videoconferinţă cu privire la acest subiect. La această videoconferinţă au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, din sectorul imobiliar, construcţii, bănci şi organisme de reglementare. „Eforturi importante trebuie făcute pentru a promova gestionarea proiectelor proiectelor de locuinţe catalogate drept în curs de finalizare, care au fost vândute şi care se confruntă cu dificultăţi în a fi livrate", a declarat vicepremierul chinez He Lifeng. „În oraşele unde există un mare număr de locuinţe, autorităţile pot face comenzi şi să achiziţioneze unele din aceste locuinţe la preţuri rezonabile, în ideea de a le utiliza ca locuinţe accesibile", a adăugat vicepremierul chinez. Acesta nu a oferit niciun fel de detalii cu privire la intervalul de timp sau numărul de locuinţe care ar urma să fie achiziţionate. Banca Centrală a Chinei a anunţat că va oferi o facilitate de refinanţare în valoare de 300 de miliarde de yuani (41,53 miliarde de dolari) pentru locuinţe accesibile şi a redus şi mai mult dobânzile la creditele ipotecare, precum şi avansul cerut la achiziţionarea primei locuinţe. Politicile anunţate vineri demonstrează că autorităţile de la Beijing şi-au dat seama că prăbuşirea pieţei imobiliare este o problemă care trebuie rezolvată urgent, a subliniat Raymond Yeung, economist pentru China la banca ANZ. „Este un pas curajos. Însă care va fi capacitatea financiară a autorităţilor locale de a îndeplini mandatul venit de la centru este o altă întrebare", a spus Raymond Yeung. Analiştii de la Goldman Sachs estimează că întregul stoc de locuinţe care ar putea fi vândute în China se situa la 13.500 miliarde de yuani (1.870 miliarde de dolari) la finalul anului 2023 şi pentru că unele dintre lucrările de construcţie nu au fost încă finalizate, ar fi nevoie de o investiţie de capital de 5.000 de miliarde de yuani pentru a le termina. Cele mai recente date oficiale arată că în trimestrul ianuarie-martie erau disponibile la vânzare locuinţe noi cu o suprafaţă de 395 milioane metri pătraţi, în creştere cu 24% în ritm anual. În aceste condiţii, analiştii de la Tianfeng Securities au calculat că ar costa cel puţin 7.000 de miliarde de yuani (967 miliarde de dolari) sau 78% din deficitul bugetar al Chinei în acest an pentru ca Guvernul de la Beijing să absoarbă stocul de locuinţe nevândute în decurs de 18 luni.