Externe
Motivul tulburător pentru care bărbatul dispărut și găsit în viață după 27 de ani, la doar 100 de metri de casa lui, nu a cerut ajutor
Un tânăr care a fost răpit în urmă cu 27 de ani și a fost găsit acum, în viață, în beciul vecinului său, la doar 100 de metri de casă, nu a strigat după ajutor din cauza unui motiv tulburător, scrie presa algeriană. Victima, Omar Bin Omran, a dispărut din Djelfa, Algeria, în 1997, iar familia lui a crezut că a fost ucis în timpul Războiului Civil din Algeria, care a început la sfârșitul anului 1991 și s-a încheiat la sfârșitul anului 2002. Dar Omar, care acum are 45 de ani, era, de fapt, în viață și a fost salvat din subsolul de sub o podea acoperită cu fân din gospodăria vecinului său. Răpitorul, un bărbat în vârstă de 61 de ani care locuia singur, a fost arestat și se află în custodia poliției, potrivit Procuraturii Djelfa. Presa locală spune că Omar nu a cerut ajutor în toți acești 27 de ani pentru că fusese convins că răpitorul său îi făcuse o vrajă puternică. El a povestit că uneori își vedea membrii familiei printr-o fereastră din casa răpitorului, dar pur și simplu nu putea să-i strige, ca și cum ar fi fost vrăjit. De asemenea, a spus că nu putea să deschidă ușa din cauza unei forțe pe care o simțea în interiorul lui. Potrivit ziarului algerian El Khabar, câinele lui Omran a stat lângă casa suspectului timp de o lună după ce acesta a dispărut, iar răpitorul l-ar fi otrăvit, ca să nu atragă atenția familiei tânărului. Omar Bin Omran primește acum îngrijiri medicale și psihologice, iar autoritățile au promis că „autorul acestei crime odioase” va fi judecat și va primi o pedeapsă severă. „În urmă cu două zile, pe 12 mai 2024, Parchetul a primit, prin intermediul departamentului regional al Jandarmeriei Naționale din El Jadid, o plângere împotriva unei persoane care susținea că fratele reclamantului, Omar bin Omran, care este dispărut de aproximativ 30 de ani, se află în casa unuia dintre vecinii săi. În urma acestui raport, procurorul general din provincia Djelfa a ordonat Jandarmeriei Naționale să deschidă o anchetă, iar ofițerii s-au deplasat la casa în cauză. Persoana dispărută a fost găsită, iar suspectul, proprietarul casei, în vârstă de 61 de ani, a fost arestat”, a declarat un funcționar al instanței din Djelfa. În timp ce alți membri ai familiei credeau că Omar a fost ucis în timpul războiului civil, mama lui era convinsă că este încă în viață, dar, din păcate, ea a murit în 2013 fără să afle vreodată adevărul despre ceea ce s-a întâmplat cu fiul ei, unul dintre cei nouă copii pe care i-a avut. După cum au spus rusele, ultima ei dorință a fost: „Te rog, nu înceta să-l cauți pe Omar. Sunt sigură că este încă în viață”. Când Omar s-a reîntâlnit cu familia, frații lui au plâns de bucurie. În ciuda faptului că a fost sechestrat timp de aproape 3 decenii, Omar a spus că și-a văzut deseori tatăl pe fereastră mergând spre moschee și a fost la curent cu o serie de evenimente din familie, inclusiv a știut despre moartea mamei. Însă susține că a fost mereu supravegheat de răpitorul său și nu a putut să facă nimic.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Galerie Foto Avioane arse și clădiri distruse. Imagini din satelit arată dezastrul făcut de ucraineni la baza aeriană rusă Belbek din Sevastopol
Imaginile din satelit arată efectele atacurilor ucrainene de miercuri asupra bazei aeriene ruse Belbek din portul Sevastopol. În imagini se văd trei avioane rusești distruse și clădiri avariate, scrie CNN. În imaginile realizate de companiile BlackSky și Maxar se văd două avioane arse pe pista principală de la Belbek. Un al treilea se vede parcat pe un teren din apropiere. Imaginile din satelit arată, de asemenea, o clădire aflată în aporpiere distrusă și o alta care a suferit pagube semnificative. Mikhail Razvozhaev, guvernatorul numit de ruși în Sevastopol, a declarat vineri pe Telegram că rușii „au respins cu succes un atac masiv al inamicului asupra Sevastopolului”. Razvozhaev a spus că „zeci” de drone, printre care cinci drone marine, au fost distruse”. Alimentarea cu energie electrică a orașului a fost întreruptă pentru o perioadă după ce resturi ale dronelor au căzut pe un punct de distribuție de electricitate, a adăugat el. Belbek a fost vizat de atacurile ucrainenilor de două ori în ultimele 48 de ore. Întrebat despre o posibilă lovitură ucraineană asupra Belbek, Dmytro Pletenchuk, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene de Sud, a declarat joi: „Nu putem anunța niciun detaliu în acest moment, deoarece nu există informații verificate în acest moment”. Un grup insurgent ucrainean din Crimeea a susținut pe Telegram după a doua lovitură că un depozit de artilerie de la aerodromul Belbek a fost avariat. „Au fost înregistrate, de asemenea, daune semnificative aduse infrastructurii aerodromului ca urmare a exploziilor”, se arată în comunicat. În niciuna dintre imaginile din satelit văzute de CNN nu se văd însă urme că un depozit de rachete sau arme de artilerie a fost lovit sau că au avut loc detonări secundare. În timp ce Moscova pare să câștige teren în ofensiva sa terestră, forțele de la Kiev au lovit cu succes flota rusă de la Marea Neagră, fie cu rachete, fie cu drone maritime. În martie, Ucraina spune că a lovit două nave nave rusești – Yamal și Azov - și un centru de comunicații, precum și alte câteva facilități aparținând Flotei Mării Negre, într-un atac uriaș care a avut loc noaptea. Peste 20 de nave rusești au fost până acum dezafectate sau distruse, o treime din întreaga flotă. Deși Ucraina nu are practic nicio flotă proprie, inovația tehnologică, îndrăzneala și lipsa de pregătire a Rusiei i-au dat puterea în mare parte din Marea Neagră. În octombrie anul trecut, imaginile din satelit au indicat că Rusia și-a mutat o parte din nave departe de Sevastopol, după o serie de atacuri ucrainene. Atacul de la Belbek vine în timp ce Rusia face progrese în nord-estul Ucrainei, context în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a amânat participarea la toate evenimentele internaționale din zilele următoare. Ofensiva este cel mai grav asalt terestru de când Ucraina a recucerit regiunea Harkov la sfârșitul verii anului 2022. Ucrainenii se luptă cu forțe reduse, artilerie și apărare aeriană inadecvată, în timp ce așteaptă muniția și armele atât de necesare promise ca parte a unui pachet de finanțare militară a SUA, îndelung întârziat, de 2 miliarde de dolari. Forțele ruse au preluat controlul a peste nouă sate din apropierea graniței. Cele mai intense bătălii au loc în orașul Vovchansk, aflat la aproximativ 60 de kilometri nord-est de Harkov.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Posibili focuri de armă în apropiere de ambasada Israelului în Stockholm: Persoane reținute, zonă izolată
Poliția suedeză a reținut mai multe persoane și a izolat o zonă importantă din Stockholm după ce o patrulă a auzit presupuse focuri de armă. Incidentul a avut loc în apropierea ambasadei Israelului, iar autoritățile au fost alertate în timp util. Potrivit unor surse oficiale, o patrulă de poliție a auzit bubuituri în zona Strandvagen din Stockholm și a suspectat că s-ar putea să fie focuri de armă. Reuters a confirmat informațiile furnizate de poliția suedeză și a oferit detalii suplimentare. Zona afectată se întinde între podul Djurgarden, Parcul Nobel și Biserica Oscar din capitală. Poliția a anunțat că mai multe persoane au fost reținute în legătură cu acest incident și că a început o anchetă pentru a clarifica presupuse infracțiuni grave cu arme. Deocamdată, nu sunt disponibile informații despre identitatea persoanelor reținute sau natura presupuselor infracțiuni. Totuși, autoritățile au precizat că analizează atent toate informațiile pentru a lua măsurile necesare și pentru a asigura siguranța cetățenilor. Ca măsură de precauție, s-au luat măsuri sporite de securitate în zonă, iar autoritățile au cerut populației să evite această zonă și să respecte indicațiile poliției pentru a se proteja de orice risc. Anunțul inițial despre focurile de armă a stârnit îngrijorare în rândul populației suedeze, în special având în vedere contextul incidentelor violente tot mai frecvente în țară. Autoritățile rămân vigilente și continuă investigațiile în acest caz. Până în acest moment, nu au fost raportate victime sau pagube materiale cauzate de presupusele focuri de armă. Vom reveni cu informații actualizate pe măsură ce acestea devin disponibile.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Directorul uneia dintre cele mai mari închisori din Columbia, asasinat în mașina sa după amenințări cu moartea din partea deținuților - Președintele anunță consiliu pentru securitatea în închisori
Directorul închisorii La Modelo a fost asasinat joi, într-un incident şocant care a avut loc la Bogota, capitala columbia. Anunţul a fost făcut de preşedintele ţării, Gustavo Petro, care a dezvăluit că directorul închisorii primise ameninţări cu moartea din partea deţinuţilor. Ministrul Justiţiei, Nestor Osuna, a oferit mai multe detalii despre asasinare, într-un mesaj video. "Colonelul în retragere Elmer Fernandez tocmai a fost asasinat în timp ce se afla în maşina lui", a declarat Osuna. Colonelul Fernandez a preluat funcţia de director pe data de 4 aprilie şi a fost cunoscut pentru modul stringent în care aplica regulile şi pentru percheziţiile regulate pe care le făcea în închisoare. Preşedintele columbian Gustavo Petro a condamnat public această crimă îngrozitoare şi a promis măsuri drastice. "Colonelul Fernandez a fost asasinat într-un mod abominabil. Acest act de violenţă nu poate fi tolerat şi trebuie să fie pedepsit", a declarat preşedintele Petro. În urma acestei tragedii, liderul de stânga a anunţat un Consiliu de Securitate extraordinar pentru a discuta şi a stabili măsuri pentru toate închisorile din ţară. Agenţia de presă AFP, citată de Agerpres, relatează că Columbia, cel mai mare producător mondial de cocaină, nu se confruntă în mod obişnuit cu nivelul de violenţă din închisorile din ţările vecine, precum Ecuador. Masacrarea şi atacurile armate sunt mai frecvente în închisorile din Ecuador, însă nicio ţară nu trebuie să accepte astfel de comportamente violente în interiorul sistemului său penitenciar. Preşedintele Petro a promis să ia măsuri imediate şi eficiente pentru a preveni astfel de tragedii în viitor şi pentru a asigura siguranţa atât a personalului cât şi a deţinuţilor din închisorile columbiene.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
"Mi-au spus că voi arde în iad". În ciuda controverselor, o olandeză de 29 ani cu depresie va fi, până la urmă, eutanasiată la cerere
O olandeză de 29 de ani, sănătoasă din punct de vedere fizic, a decis să fie eutanasiată, pentru că - spune ea - nu mai poate lupta cu depresia, autismul și cu tulburarea Borderline. Zoraya ter Beek, care locuiește într-o localitate mică de lângă granița cu Germania, a luat decizia dificilă de a-și pune capăt vieții în mod legal. Cazul ei a stârnit controverse, deoarece moartea asistată pentru persoanele cu boli psihice din Țările de Jos rămâne neobișnuită, deși cifrele sunt în creștere. Zoraya ter Beek a primit aprobarea finală săptămâna trecută pentru moarte asistată, după un proces de trei ani și jumătate în baza unei legi adoptate în Țările de Jos în 2002. Un articol despre cazul ei, publicat în aprilie, a fost preluat de mass-media internațională, stârnind comentarii despre care tânăra spune că i-au provocat o mare suferință. Ea a spus că este de înțeles că astfel de cazuri precum al ei – și problema mai largă dacă moartea asistată ar trebui să fie legală – stârnesc controverse. „Oamenii cred că atunci când ești bolnav mintal nu poți gândi corect, ceea ce este jignitor”, a spus ea pentru The Guardian. „Înțeleg temerile pe care le au unele persoane cu dizabilități cu privire la moartea asistată și grija că oamenii ar putea fi presați să moară. Dar în Țările de Jos, avem această lege de mai bine de 20 de ani. Există reguli foarte stricte și este cu adevărat sigur.” Conform legislației olandeze, pentru a fi eligibilă pentru o moarte asistată, o persoană trebuie să se confrunte cu „suferințe insuportabile, fără perspective de îmbunătățire” , să fie informată și capabilă să ia o astfel de decizie. problemele lui Ter Beek au început din copilărie. Are depresie cronică, anxietate, traumă și tulburare de personalitate. Ea a fost, de asemenea, diagnosticată cu autism. Când și-a întâlnit partenerul, a crezut că relația lor o va vindeca, dar nu a fost așa. Tânăra a început tratamente intensive, inclusiv terapii, medicamente și peste 30 de sesiuni de terapie electroconvulsivă (ECT). „În terapie, am învățat multe despre mine și despre mecanismele de adaptare, dar nu a rezolvat principalele probleme. La începutul tratamentului, începi cu speranță. M-am gândit că o să mă fac bine. Dar cu cât tratamentul durează mai mult, începi să-ți pierzi speranța.” „Știam că nu pot face față felului în care trăiesc acum.” După 10 ani s-a gândit să să-și ia viața, dar moartea violentă prin sinuciderea unui prieten de școală și impactul acesteia asupra familiei fetei au descurajat-o. „Am terminat ECT în august 2020 și, după ce am înțeles că nu mai există tratament, am aplicat pentru moarte asistată în luna decembrie a acelui an. Este un proces lung și complicat. Nu e ca și cum ai cere moarte asistată luni și ești mort până vineri. Am fost mult timp pe o listă de așteptare pentru evaluare, pentru că sunt atât de puțini medici dispuși să se implice în moartea asistată pentru persoanele cu suferință psihică. Apoi trebuie să fii evaluat de o echipă, să ai o a doua opinie despre eligibilitatea ta, iar decizia lor trebuie să fie revizuită de un alt medic independent. În cei trei ani și jumătate, nu am ezitat niciodată în privința deciziei mele. M-am simțit vinovată – am un partener, familie, prieteni și le văd suferința. M-am simțit speriată. Dar sunt hotărâtă să merg până la capăt. Fiecare medic în fiecare etapă a întrebat: „Ești sigură? Te poți opri în orice moment. Partenerul meu a fost în cameră la cele mai multe conversații pentru a mă sprijini, dar i s-a cerut de mai multe ori să plece, astfel încât medicii să fie siguri că vorbesc liber.” Când articolul despre cazul ei – despre care Ter Beek a spus că avea multe inexactități și denaturări – a fost publicat în aprilie, căsuța ei de e-mail a „explodat”. Cele mai multe dintre comentarii au venit din afara Țărilor de Jos, multe din SUA. Ea și-a șters rapid toate conturile de rețele sociale. „Oamenii spuneau: „Nu o face, viața ta este prețioasă”. Știu că e așa. Alții au spus că au un leac, cum ar fi o dietă specială sau medicamente. Unii mi-au spus să-L găsesc pe Isus sau pe Allah sau mi-au spus că voi arde în iad. A fost o furtună totală. Nu am putut face față tuturor acestor comentarii negative”, a povestit tânăra. După ce și-a întâlnit echipa medicală, Ter Beek se așteaptă ca moartea ei să aibă loc în următoarele câteva săptămâni. „Mă simt ușurată. A fost o luptă atât de lungă.” Cazul ei arată că în Occident există o tendință de creștere a sinuciderilor asistate din cauza unor probleme grave de sănătate mintală, o abatere de la cazurile tradiționale în care eutanasia era asociată cu bolile terminale. Procesul de eutanasie al lui Ter Beek a fost planificat cu meticulozitate. Ea va fi sedată de un medic înainte de a-i fi administrat un medicament care îi va opri inima. Iubitul ei îi va fi alături pe toată durata procedurii, care va avea loc pe canapeaua din livingul casei sale. Reflectând la moartea ei iminentă, Zoraya ter Beek a spus că, în ciuda faptului că aceasta a fost alegerea ei, este îngrijorată. „Mi-e puțin frică să mor, pentru că este o necunoscută totală. Nu știm cu adevărat ce urmează... Sau nu e nimic? Aceasta este partea înfricoșătoare”, a spus ea. Țările de Jos au legalizat sinuciderile asistate din 2001 și au înregistrat o creștere semnificativă a cazurilor de eutanasie. În 2022 au fost înregistrate 8.720 de decese prin eutanasie, reprezentând aproximativ 5% din totalul de decese din țară. În februarie, fostul prim-ministru olandez Dries van Agt, în vârstă de 93 de ani, și soția lui au murit prin eutanasie ținându-se de mână. Ter Beek a postat pe X (Twitter) un mesaj prin care își exprimă recunoștința pentru înțelegere și față de cei dispuși să învețe din experiențele ei. De asemenea, a anunțat că își va închide toate conturile de pe rețelele sociale înainte de eutanasierea programată.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Sora lui Kim Jong Un neagă că Rusia și Coreea de Nord fac schimb de arme: „E cea mai absurdă teorie. Nu sunt de vânzare”
Kim Yo Jong, puternica soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, a negat din nou un schimb de arme cu Rusia, a relatat, vineri, agenţia de stat KCNA, ea afirmând că sistemele de arme recent dezvoltate şi actualizate ale ţării sale nu sunt de vânzare pentru alte state, potrivit Reuters. SUA şi Coreea de Sud au acuzat Coreea de Nord că a transferat arme în Rusia pentru a fi folosite împotriva Ucrainei, pe care a invadat-o în februarie 2022. Atât Moscova, cât şi Phenianul au negat acuzaţiile, dar anul trecut au promis să aprofundeze relaţiile militare. Legăturile între cele două ţări s-au întărit mult după vizita liderului nord-coreean, Kim Jong Un, în estul îndepărtat al Rusiei, în septembrie, şi după un summit cu preşedintele Vladimir Putin. Însă Kim Yo Jong a afirmat că „teoria” schimbului de arme între Coreea de Nord şi Rusia, construită din prejudecăţi şi ficţiuni, este „cea mai absurdă teorie” care nu merită să fie evaluată sau interpretată de nimeni, potrivit KCNA, care citează declaraţiile sale de presă, ea numind-o un zvon fals răspândit de forţe ostile. Kim Yo Jong a adăugat că armele tactice ale Coreei de Nord, precum lansatoarele de rachete şi proiectele prezentate recent, nu sunt destinate exportului, ci pentru apărarea în faţa Coreei de Sud. Coreea de Nord şi Coreea de Sud au rămas, tehnic, în război, întrucât conflictul lor dintre 1950-1953 s-a încheiat cu un armistiţiu, nu cu un tratat. În ultima lună, Coreea de Nord a desfăşurat mii de trupe, precum şi echipament greu, ca excavatoare, şi a aşezat mine şi sârmă ghimpată, construind posturi de pază de-a lungul deja înarmatei graniţe cu Coreea de Sud, a relatat, vineri, publicaţia sud-coreeană Dong-A Ilbo, citând mai multe surse guvernamentale. Ministerul Apărării din Coreea de Sud a afirmat, într-o declaraţie, că monitorizează îndeaproape activităţile armatei nord-coreene, dar a refuzat să ofere detalii, invocând siguranţa soldaţilor sud-coreeni. Între timp, Statele Unite a anunţat, joi, noi sancţiuni vizând două persoane din Rusia şi trei companii ruseşti pentru facilitarea transferului de arme între Rusia şi Coreea de Nord, inclusiv rachete balistice care să fie folosite în Ucraina. Resturile unei rachete care a căzut în oraşul ucrainean Harkov în 2 ianuarie erau ale unei rachete balistice nord-coreene din seria Hwasong-11, au declarat monitorii privind sancţiunile ai Naţiunilor Unite la un comitet al Consiliului de Securitate, într-un raport consultat de Reuters. Liderii partenerilor majori ai Coreei de Nord, China şi Rusia, s-au întâlnit, joi, şi au criticat Washingtonul şi pe aliaţii săi pentru „intimidarea în sfera militară” împotriva Coreei de Nord, potrivit unei declaraţii comune a preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi preşedintelui chinez, Xi Jinping. Pe fundalul unor legături de securitate mai puternice şi al exerciţiilor comune tripartite între Statele Unite, Coreea de Sud şi Japonia, luptători de elită din SUA şi Coreea de Sud s-au alăturat, joi, unor exerciţii militare aeriene comune, au afirmat Forţele Aeriene sud-coreene. În contextul unui parteneriat în creştere între Moscova şi Phenian, ambasadorul nord-coreean în Rusia l-a numit, joi, pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, o marionetă a SUA şi a afirmat că Rusia va ieşi victorioasă din conflictul cu Kievul, a relatat KCNA.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Bătălia de la Rafah" în sudul Fâşiei Gaza este "decisivă" pentru Israel, spune Netanyahu
Bătălia decisivă împotriva mișcării Hamas este în plină desfășurare în sudul Fâșiei Gaza. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că această luptă va decide multe lucruri în această campanie de peste șapte luni împotriva mișcării palestiniene. Potrivit unui comunicat, premierul Netanyahu a spus că această bătălie nu vizează doar batalioanele rămase ale Hamas, ci și "lacunele și rutele de aprovizionare" ale mișcării. El s-a adresat soldaților din zona Rafah, unde se desfășoară operațiunea militară. "Această luptă este un moment dificil, dar acțiunile voastre ajută la înfrângerea inamicului. Prin încheierea acestei bătălii, vom face un mare pas înainte", a spus premierul israelian. Incidentul de miercuri în care cinci militari israelieni au fost uciși din greșeală de către un tanc israelian a adăugat tensiune situației. Cu toate acestea, armata israeliană afirmă că acțiunile militare au fost țintite și au fost însoțite de bombardamente începând cu data de 7 mai în orașul Rafah, situat în sudul Fâșiei Gaza, la granița cu Egiptul. De la începutul războiului din Fâșia Gaza, 278 de soldați israelieni au murit, potrivit forțelor armate. Luptele continuă în această zonă și sunt cruciale pentru Israel în eforturile sale de a înfrunta mișcarea Hamas și de a asigura securitatea națională. Premierul Netanyahu a subliniat că această bătălie este una decisivă și că aceasta poate face diferența în înfrângerea inamicului. Această bătălie este una îndelung desfășurată, însă speranțele sunt ridicate în rândul soldaților israelieni că vor reuși să învingă mișcarea Hamas și să pună capăt acestui lung conflict. Operațiunile militare continuă, iar guvernul israelian încearcă să mențină deschis canalul de comunicare pentru a împiedica escaladarea conflictului. Situația din Fâșia Gaza și Israel rămâne una tensionată și, deși există eforturi de mediere și negocieri, ambele părți sunt hotărâte să meargă până la capăt în lupta lor pentru supremație. Populația din această zonă continuă să sufere de pe urma conflictului și speră că pacea va fi restabilită cât mai curând posibil.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Rusia a lansat un satelit în spațiu pentru testarea unei potențiale arme antisatelit cu dispozitiv nuclear
Rusia a lansat un satelit în spațiu în februarie 2022 care are la bază un program de testare a componentelor pentru o eventuală armă antisatelit echipată cu un dispozitiv nuclear, au declarat oficialii americani, cu referire la Wall Street Journal. Potrivit acestora, explozia unei astfel de arme în spațiu ar avea consecințe grave. Satelitul lansat nu are în dotare arme nucleare, însă oficialii americani susțin că acesta este asociat cu un program de securitate nucleară antisatelit care a devenit o preocupare semprea mai mare pentru administrația Biden, Congresul american și experții din afara guvernului în ultimele luni. Cosmos-2553 a fost lansat pe orbită în februarie 2022, cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze Ucraina. Secretarul adjunct al apărării pentru politica spațială, John Plumb, a avertizat luna aceasta că Rusia dezvoltă un dispozitiv nuclear antisatelit care ar putea pune în pericol toți sateliții de pe orbită, conform NBC News. El a explicat că această armă i-ar oferi Moscovei capacitatea de a distruge sute de sateliți aflați pe orbita joasă a Pământului prin explozii nucleare. Plumb a declarat că îngrijorarea se concentrează asupra faptului că Rusia ar putea lansa în spațiu o armă nucleară imprecisă, care nu ar distinge între sateliții militari, civili sau comerciali. El a mai adăugat că, deși pericolul nu este iminent, Pentagonul și administrația Biden au îngrijorări legate de programul rusesc. Întrebat despre efectul unei astfel de arme, Plumb a explicat că explozia ar afecta grav orbita joasă a Pământului, unde se află majoritatea sateliților, și ar împiedica utilizarea acesteia timp de un an din cauza radiației. Potrivit declarațiilor sale, Plumb a mai precizat că sateliții care nu sunt protejați împotriva unei explozii nucleare în spațiu ar fi grav avariați și blocați în explozia imediată. Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a adăugat că detonarea unui dispozitiv nuclear în spațiu ar avea consecințe devastatoare asupra tuturor capacităților noastre în spațiu, nu doar asupra celor americane, ci și a altor țări. El a mai atras atenția că este iresponsabil pentru oricine să ia în considerare desfășurarea sau folosirea unui dispozitiv nuclear în spațiu. Aceste declarații vin în contextul în care Rusia continuă să dezvolte și să testeze tehnologii antisatelit, în timp ce tensiunile dintre aceasta și Statele Unite cresc din cauza încălcării teritoriale a Ucrainei.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Un bărbat și-a transformat tatăl mort într-un chatbot. Clonele digitale care imită morții, o industrie de sute de miliarde de euro
Folosirea inteligenței artificiale pentru a aduce pe cineva înapoi la viață a fost un subiect care a apărut des în poveștile științifico-fantastice, dar progresul tehnologiei AI a făcut ca ceea ce odată era doar o fantezie să devină realitate, relatează BBC. James Vlahos a primit vești groaznice în anul 2016 - tatăl fusese diagnosticat cu cancer în stadiu terminal. „L-am iubit pe tatăl meu, îmi pierdeam tatăl”, a spus James, care locuiește în Oakland California. Era hotărât să profite la maximum de timpul pe care îl mai putea petrece cu tatăl lui. „Am făcut un proiect de istorie orală cu el, în care am petrecut ore și ore și ore doar înregistrându-i povestea de viață.” Momentul a coincis cu o perioadă în care James începuse să folosească inteligența artificială în scop profesional, de unde s-a născut și proiectul său. „M-am gândit, doamne, ce-ar fi dacă aș putea să fac ceva interactiv din asta?” s-a întrebat James. „Pentru a găsi un mod mai bogat de păstrare a amintirilor lui și a unei părți din personalitatea lui, care era minunată.” Tatăl lui, John, a murit în 2017, dar nu înainte ca James să transforme înregistrările într-un chatbot care poate să răspundă la întrebările legate de viața tatălui său - folosind vocea tatălui său. James a transformat chatbot-ul său într-o aplicație și o afacere numită HereafterAI, care le permite utilizatorilor să facă ceea ce a făcut el cu persoanele dragi din viața lor. Cu toate că chatbot-ul nu a eliminat durerea pe care James a resimțit-o după moartea tatălui său, îi oferă totuși ceva ce nu ar fi putut avea fără această tehnologie. În loc ca amintirile cu tatăl lui să se piardă încetul cu încetul odată cu trecerea timpului, acum „am acest compendiu minunat pe care mă pot baza”. În timp ce utilizatorii HereafterAI pot încărca fotografii cu persoanele dragi pentru a le face să apară pe ecranul telefonului sau calculatorului când folosesc aplicația, o altă firmă care transformă oamenii în chatboți merge încă și mai departe. DeepBrain AI, din Coreea de Sud, creează un avatar video al unei persoane după ore de înregistrări video și audio pentru reproducerea cât mai precisă a feței, vocii și comportamentului persoanei. Înfățișarea persoanei este clonată în proporție de 96,5% pentru ca avatarul să semene cât mai mult cu persoana originală, potrivit lui Michael Jung, director financiar al DeepBrain. „Așa că familia nu se simte inconfortabil vorbind cu ruda decedată, chiar dacă este un avatar AI.” Compania crede că aceste tehnologii pot fi o parte importantă a dezvoltării unei culturi în care oamenii se pregătesc din timp pentru moarte, lăsând în urmă amintiri și povești din trecut sub forma unei „moșteniri vii”. Procesul nu este unul ieftin, iar utilizatorii nu își pot crea singuri avatarul. Ei trebuie să plătească până la 50.000 de dolari pentru realizarea filmărilor și a avatarului. În ciuda costului ridicat, unii investitori sunt convinși că va exista o cerere mare pentru aceste servicii. DeepBrain a strâns 44 de milioane de dolari la ultima rundă de finanțare. Psihologii avertizează însă că tehnologia trebuie folosită cu foarte mare grijă, mai ales atâta timp cât emoțiile pierderii persoanei dragi sunt încă intense. Sectorul „tehnologiei de doliu”, care include chatboții care imită persoane decedate, valorează acum peste 120 de miliarde de euro la nivel global, potrivit site-ului TechRound. În afară de progresul tehnologiei AI, cel mai important eveniment care a ajutat la dezvoltarea acestei industrii a fost pandemia de coronavirus. „Ceea ce Covid a făcut a fost să scoată în evidență pentru oameni importanța vieții”, a spus editorul șef al TechRound, David Soffer. „Când tehnologia ajunge să rezolve probleme tehnice, asta este bine. Dar când ajută să rezolve probleme non-tehnice, precum este procesul de doliu, acela este adevăratul scop al tehnologiei.” Psihologul Laverne Antrobus avertizează însă că nimic nu poate înlocui aportul uman în procesul de trecere peste momentul pierderii unei persoane dragi. Tehnologia nu va ține niciodată locul aspectelor mai tradiționale ale doliului, precum apropierea emoțională dintre oameni, sentimentul că cineva are grijă de tine sau sentimentul că ești apreciat, potrivit lui Antrobus.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Cinci femei și un copil morți în atacurile cu drone din Donețk și Belgorod
Patru femei au fost ucise în timpul unor atacuri ucrainene asupra orașului Donețk, care este în prezent sub controlul forțelor rusești. Autoritățile de la Moscova au raportat acest incident, confirmând decesele victimelor. Într-un alt atac, o femeie și un copil au fost uciși în orașul Belgorod după ce mașina în care se aflau a fost lovită de focul inamic. Potrivit autorităților pro-ruse, patru femei cu vârstele cuprinse între 34 și 69 de ani au fost ucise în timp ce se aflau pe strada Petrovsky în apropierea școlii nr.106. De asemenea, doi cetățeni, un copil în vârstă de doi ani și un bărbat de 34 de ani, au fost răniți în atac. În același timp, o altă persoană a fost rănită în orașul vecin, conform unei surse citate de autorități. Șeful administrației regionale pro-ruse, Denis Pușilin, a denunțat aceste atacuri drept "barbare" și a pus culpa asupra armatei ucrainene. În timp ce autoritățile de la Kiev nu au răspuns imediat la acest incident, acestea neagă în general că ar viza civili în Donețk și în alte regiuni din sudul și estul țării, care sunt sub control rusesc. Aceste atacuri s-au desfășurat în timp ce Ucraina a evacuat aproape 9.000 de civili din satele de la granița sa nord-estică în fața unei posibile ofensive terestre a Rusiei. Orașul Donețk este sub controlul forțelor rusești sau pro-ruse și este situat la mai puțin de 10 km de linia frontului de est, unde au avut loc conflicte violente. Într-un alt incident, o femeie și copilul său în vârstă de patru ani au fost uciși într-un atac cu drone în satul Oktyabrsky din regiunea Belgorod, situată la granița cu Rusia. Guvernatorul regiunii, Viacheslav Gladkov, a declarat că o mașină în care se aflau patru persoane a fost atacată cu o dronă, iar femeia a decedat pe loc, iar copilul ei a murit la spital din cauza rănilor grave. De asemenea, o benzinărie a fost vizată de o altă dronă în apropiere de satul Bessonovka. Aceste atacuri reprezintă un nou exemplu al tensiunilor crescânde dintre Ucraina și Rusia în urma anexării ilegale a Crimeei de către Moscova în 2014 și conflictului teritorial din estul Ucrainei.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Ucrainenii atacă ținte din Rusia cu avioane transformate în drone kamikaze pline cu explozibili. De ce nu reușesc rușii să le doboare
Ucraina a apelat în ultimele săptămâni la o armă neobișnuită pentru a lansa atacuri cât mai adânc pe teritoriul Rusiei: un avion mic controlat de la distanță și plin de explozibili, care seamănă cu unele variante de Cessna, potrivit Business Insider. Avioanele ușoare observate în timpul atacurile din această primăvară zboară la altitudini mici și se mișcă mult mai încet decât o racheta cu rază lungă de acțiune. Cu toate acestea, ele s-au dovedit capabile să evite sistemele de apărare antiaeriană ale Moscovei și să zboare fără probleme sute de kilometri pentru a-și atinge ținta aflată în pe teritoriul inamic departe de linia frontului. Experții spun că aceste avioane fără echipaj demonstrează succesul programului inovator pentru dezvoltarea de drone cu rază lungă de acțiune desfășurat de Kiev. Ucraina a folosit dronele și avioanele kamikaze pentru a lovi infrastructura militară și energetică a Rusiei. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Kievul a folosit un avion Aeroprakt A-22 Foxbat, de producție ucraineană, pentru a ataca o fabrică de drone din Republica Tatarstan a Rusiei. Micul avion costă mai puțin de 90.000 de dolari bucata. Avionul poate zbura cu viteze de până la 200 de kilometri la oră - fiind mult mai lente decât rachetele de croazieră, care depășesc chiar și 800 de kilometri la oră, sau rachetele balistice care sunt încă și mai rapide - și pot fi încărcate cu explozibili în interiorul cabinei. Ucraina a lansat mai multe atacuri cu drone în aprilie, dar nu se știe dacă și-au atins ținta. Săptămâna trecută, un avion care seamănă cu un A-22 a fost văzut într-un atac asupra unei rafinării de petrol din Republica Bașkortostan - o zonă încă și mai departe de granița cu Ucraina. Mai multe filmări arată cum avionul zboară deasupra rafinăriei fără nicio problemă. „În lumea sistemelor cu rachete”, avionul este „practic o cărămidă zburătoare”, a spus cercetătorul și expertul în securitate Fabian Hoffmann, de la Universitatea din Oslo. Cu toate că avionul pare destul de rudimentar, el rămâne totuși „un sistem militar destul de complex” pentru că structura existentă și motorul trebuie să fie combinate cu explozibili și tehnologia de ghidare de la distanță, după cum a explicat și Hoffmann. Avionul pare să opereze la o altitudine mai joasă, ceea ce îl face mai greu de detectat și monitorizat de radar. Iar dacă Ucraina găsește un coridor neacoperit de raza de acțiune a sistemelor de apărare antiaeriană, drone poate practic să pătrundă pe teritoriul rus fără probleme. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media În plus, datorită designului său, avionul ar putea fi confundat de ruși cu unul civil. Toate acestea nu scuză faptul că Rusia nu reușește să le identifice și să le doboare. În atacurile din Tatarstan și Bașkortostan, avionul a reușit să zboare timp de mai multe ore, sute de kilometri, pe deasupra teritoriului rus fără să fie doborât de sistemele sofisticate de apărare antiaeriană ale Rusiei, care le-au dat atâtea bătăi de cap ucrainenilor pe câmpul de luptă. Aceste drone sunt zgomotoase și lente, ceea ce le face ușor de detectat cu ochiul liber de la sol, chiar și atunci când radarul nu le depistează. Hoffmann a explicat că aceste avioane ar trebui să fie ușor de doborât prin plasarea unor sisteme de apărare antiaeriană, precum tunurile antiaeriene, în jurul infrastructurii critice. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Faptul că aceste avioane și drone reușesc să treacă prin apărarea rusească arată că Moscova nu are destule sisteme disponibile pentru a-și apăra întreaga linie a frontului și granița cu Ucraina. Rușii s-ar putea, de asemenea, să îi subestimeze pe ucraineni. Dacă Rusia ar dispune de armele necesare, avionul kamikaze ar fi foarte ușor de doborât, potrivit lui Hoffmann. „Problema e că se pare că nu le au.” De când Rusia a invadat Ucraina, Kievul a dezvoltat un arsenal robust de sisteme autonome improvizate capabile să lovească ținte rusești din largul mării și de pe pământ. Avantajul „acestor drone de toate mărimile - mici, medii, mari - este că pot exploata golurile și cusăturile” din rețeaua de sisteme tradiționale de apărare antiaeriană în moduri în care armele tradiționale nu au mai făcut-o în trecut, potrivit lui Lance Landrum, un fost general din forțele aeriene americane.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe