Externe
O tragedie în urma provocării de pe internet: Un adolescent de 14 ani a murit după ce a consumat un chips picant
Un adolescent din Massachusetts a murit în septembrie anul trecut din cauza unui atac de cord, după ce a acceptat o provocare online de a mânca un chips incredibil de picant. Potrivit biroului de medicină legală din stat, Harris Wolobah a murit după ce a consumat un chips produs de Paqui, care conținea ardei Carolina Reaper și Naga Viper, cu o concentrație mare de capsaicină. Produsul, care era prezentat într-o cutie în formă de sicriu, a fost scos de la vânzare de Paqui după moartea adolescentului. Potrivit CNN, biroul de medicină legală a confirmat că moartea lui Wolobah a fost cauzată de un stop cardiorespirator, după ce a consumat o substanță alimentară cu o concentrație mare de capsaicină. Capsaicina este o substanță chimică naturală din ardeiul iute care îi conferă acestuia caracterul iute. Ardeiul Carolina Reaper și Naga Viper sunt printre cele mai picante tipuri de ardei din lume, depășind chiar și spray-ul cu piper pe scara Scoville, care măsoară intensitatea de iute din ardei. Naga Viper înregistrează aproximativ 1,2 milioane de unități pe această scară, în timp ce un ardei jalapeño are doar 5.000 de unități. Potrivit unui purtător de cuvânt al Paqui, provocarea "One Chip Challenge" era destinată exclusiv adulților și pe etichetă era specificat clar că produsul nu este recomandat copiilor sau persoanelor sensibile la alimente picante sau cu probleme de sănătate. Cu toate acestea, în ultimul timp au existat tot mai multe informații despre adolescenți și alte persoane care ignoră aceste avertismente. În urma acestei tragedii, Paqui a decis să retragă produsul de la comercializare, chiar dacă acesta respecta standardele de siguranță alimentară. Compania a colaborat cu comercianții pentru a înlătura produsul de pe rafturi, din septembrie 2023.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Premierul Robert Fico, în continuare în stare gravă. Medicii iau în calcul transferul la Bratislava.
Luni, medicii slovaci se vor aduna pentru a evalua starea de sănătate a premierului Robert Fico și pentru a discuta posibilitatea de a-l transporta de la spitalul din Banska Bystrica, unde se află internat în prezent, în capitala Bratislava. Potrivit presei locale, citată de Reuters, starea lui Fico s-a stabilizat, dar rămâne gravă. Postul TA3, citat de agenția EFE, a informat că premierul se află într-o stare stabilă, dar gravă, și că a putut să vorbească puțin. Însă, această informație nu a fost confirmată oficial de către echipa medicală. Se speculează că Fico va trebui să suporte o nouă operație la șold, din cauza complicațiilor provocate de atacul armat pe care l-a suferit recent. Potrivit unui director de spital citat de site-ul de știri aktuality.sk, luni se va reuni un consiliu medical pentru a evalua starea de sănătate a premierului și pentru a decide dacă ar putea fi mutat din Banska Bystrica în Bratislava. Până în prezent, spitalul din Banska Bystrica nu a făcut nicio declarație oficială în acest sens, rămânând săptămână. Incidentul armat asupra premierului a atras atenția întregii Europe și a provocat condamnări internaționale. Peter Pellegrini, președintele ales al țării, a declarat joi că starea de sănătate a lui Fico s-a stabilizat, dar rămâne gravă. Nuevo, rețeaua de télé co din țară, a considerat acest atac „prima tentativă majoră de asasinat a unui lider politic european în ultimii 20 de ani”. Unii analiști politici și parlamentari au sugerat că acest incident scoate la iveală un climat politic tot mai tensionat și polarizat atât în Slovacia, cât și în Europa. Liderul slovac este cunoscut pentru lupta sa împotriva corupției și a abuzurilor de putere, iar atacul asupra sa a atras atenția asupra nevoii de a avea o democrație stabilă și o societate mai sănătoasă în Europa.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Kadîrov solicită atacarea Estoniei cu rachete Kinjal pentru a-i băga mințile în cap estonienilor
Atacurile rusești în țara Baltică după adoptarea legii înghețării activelelor rusești După adoptarea legii privind înghețarea activelelor rusești de către parlamentul estonian, liderul cecen Ramzan Kadîrov a cerut atacarea Estoniei cu rachete hipersonice rusești Kinjal. Acesta a motivat decizia prin faptul că statul baltic a adoptat o lege care vizează activele rusești înghețate, conform informațiilor din Kommersant. În urma votului din parlamentul estonian, cu 65 de voturi pentru și 3 împotrivă, s-a trecut la adoptarea legii prin care activele înghețate ale indivizilor și companiilor care "au susținut activitățile ilegale ale Rusiei" pot fi folosite pentru a plăti "în avans" daunele provocate Ucrainei. Liderul cecen a afirmat că este necesar să se răspundă ferm astfel de provocări și să se acționeze decisiv. Kadîrov a mai adăugat că activele rusești de peste hotare aparțin tuturor rușilor și că punctele în care se iau astfel de decizii de jefuire a țării ar trebui să fie principala țintă a unor atacuri cu rachete. În acest sens, liderul cecen a declarat: "Vorbesc la propriu!", conform unui mesaj publicat pe canalul său de Telegram, citat de Kommersant. Kadîrov a propus ca Rusia să lovească "punctele cheie" cu rachete hipersonice Kinjal, în scopul de a "da o lecție" estonienilor care au luat o astfel de decizie. Acesta consideră că astfel, estonienii vor fi băgați "mințile în cap" și vor realiza greșeala pe care au făcut-o. Să ne amintim că în urma invaziei rusești din februarie 2022, Uniunea Europeană și statele G7 au înghețat active rusești în valoare de aproape 300 de miliarde de dolari.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Pașaport diplomatic. Cum își construiește România planurile pentru a cuceri piețele externe
Se spune că de la o relaţie primeşti exact atât cât implici în ea, iar legăturile diplomatice, ca şi restul raporturilor dintre oameni, au nevoie de creştere şi de implicare personalizată. Comerţul exterior este un domeniu important în economia unui stat. Cucerirea pieţelor externe se face cu răbdare, dar mai ales în baza unor planuri construite pe termen lung Rareş Burlacu, preşedintele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, vorbește despre toate acestea la Pașaport Diplomatic. Cristina Cileacu: Vorbim despre anvergura diplomației, pentru că comerțul exterior presupune, până la urmă, diplomație. O primă întrebare ar fi comerțul exterior să fie sau să nu fie sub umbrela Ministerului de Externe, cum am văzut că este cazul în alte țări? Rareş Burlacu: Aceasta a fost o decizie a coaliției guvernamentale în momentul când ea a fost fondată ca entitate sub coordonarea Cancelariei premierului, respectiv a Secretariatului General al Guvernului, în ceea ce privește bugetul prin care suntem finanțați. Așadar, avem o această legătură de autoritate direct ierarhică cu cabinetul primului ministru. A fost la un moment dat, e adevărat, cu mult timp în urma, agenția sub umbrela Ministerului Afacerilor Externe. Propun să discut cel mai mult în acest sens, în care misiunea pe care o avem este oricum una guvernamentală, iar pot să vă asigur de faptul că avem o relație extraordinar de convergentă și bună cu Ministerul de Externe. Cristina Cileacu: Pentru că trebuie să existe această colaborare, că până la urmă vorbim despre interese naționale, aș vrea să luăm, de pildă, un exemplu, exemplul Japoniei, care este o țară care a înțeles că nu poate să-și urmeze doar o serie de interese egoiste ca să-și asigure securitatea și prosperitatea. E un fel de coloană vertebrală a unei diplomații. Există și în România acest tip de gândire? Rareş Burlacu: Este o formă de proiecție a politicii noastre interne la nivel internațional, ca să mă refer strict la România în acest moment și din aceste motive. Din aceste rațiuni am lucrat în toată această perioadă, de undeva din iunie anul trecut, de când am preluat agenția cu structurile aferente, de la ministerul economiei spre noua organizație creată în așa fel încât să împingem interesele economice ale statului român peste tot în lume. Așa se explică prezența mea în America de Nord, precum și, recent, în Japonia și Coreea de Sud, unde la un moment dat chiar am făcut, în ultima parte a vizitei mele, joncțiunea cu delegația oficială a României, care se afla în vizită oficială la Seul. Cristina Cileacu: Și ce rezultat au aceste vizite, pentru că e important să mergem să-i cunoaștem pe alții la ei acasă, mai ales că să-i înțelegem mai bine. Dar cu ce rezultate ne întoarcem? Rareş Burlacu: Cu rezultate tangibile, așa cum spuneați, apropo de această proiecție a politicii japoneze, de data aceasta inclusiv în zona Asiei și, mai nou, în Asia Centrală și ulterior plecând spre Europa, ne interesează o dezvoltare economică accelerată, în așa fel încât să răspundem unei nevoi a societății românești de a trece la un alt stadiu al investițiilor pe care până acum le-am avut în sectoare cu mai puțină valoare adăugată, spre unele cu marea valoare adăugată, cum ar fi semiconductoare, echipamente noi, echipamente electrice, diferite instrumente de precizie. Și vă spun, chiar în cazul Japoniei avem exporturi care se bazează pe acest tip de produse și prezența noastră în zonă nu face decât să întărească volumul pe care le acordăm și importanța majoră care se poate crea în urma acestor vizite oficiale. Ni se spune de fiecare dată că în cultura asiatică este extrem de importantă și relevantă o prezență fizică alături de partenerii cu care dorești să te înscrii pe un circuit care să aibă un rezultat în continuare foarte bun, pe o proiecție de 20-30 de ani. Așadar, cred că suntem în lume și am mai discutat cu o altă ocazie, cumva de o formă a "diplomației navetă" care era făcută pe vremuri în Orientul Mijlociu. Cred că aceste rezultate se văd și se anunță mari investiții. De altfel, în momentul în care facem o diplomație navetă o dată, de cinci ori, de zece ori în zona Asiei, în Orientul Îndepartat, în așa fel încât toate aceste rezultate să fie cuantificabile. Cristina Cileacu: Ați participat la o serie din aceste întâlniri tocmai ca să vină investiții japoneze în România. Cum se derulează aceste întâlniri? Dacă ne dați câteva exemple, pentru că mă gândesc că sunt chestiuni tehnice, dar în egală măsură trebuie să existe și o comunicare. Dacă nu există o chimie... Rareş Burlacu: Aș spune chiar o comunicare pe baza unui protocol extrem de strict. Partenerii japonezi consideră un oficial guvernamental ca fiind o persoană relevantă, extrem de, în această dinamică a schimburilor pe care și le propun și tratează cu toată seriozitate un astfel de demers. Exemplu concret: cu luni de zile, înainte ca vizita mea să aibă propriu-zis loc, anunțaseră pe toate site-urile guvernamentale în japoneză toate ideile care vor fi abordate, în ce constă dialogul pe care l-am antamat, ce obiective se propun, inclusiv apărea profilul persoanei care urmează să participe la aceste întâlniri cerute în prealabil. Pot să vă spun cu mare surprindere că mi s-au pus întrebări chiar din profilul pe care îl am, în așa fel încât să înțeleagă cum se pot raporta cu o cât mai mare eficiență asupra subiectelor de discuții, în așa fel încât să ajungem la un punct comun. Nu sunt lesne de făcut, nu sunt deloc facile. Trebuie să ai multă experiență în a înțelege, în primul rând cultura locală și modul în care se adresează. Încă o dată vă spun cu toată deferența și politețea diplomatică asociată unei convorbiri, în așa fel încât niciodată să nu existe vreun simbol cât de mic, cum că ar exista o anumită neînțelegere sau o anumită neconcordanță în ceea ce discutăm, chiar și sub secretul unui comunicat, care ulterior poate veni fără să ni se furnizeze cifrele oficiale, ca nu cumva angajamentul luat să aibă ulterior o influență mult prea mare față de raportul diplomatic stabilit. Cristina Cileacu: Ați dat două exemple, unul în care menționați o perioadă de timp, 20 de ani și al doilea, acest stil de a comunica al japonezilor, care își anunță public intențiile. Dacă este să ne uităm la Japonia și să ne întoarcem la stilul nostru de lucru, noi de ce nu putem lucra așa? Rareş Burlacu: Cred că e o chestiune de cutumă. Probabil că mai avem nevoie de încă o perioadă relativ scurtă de timp în care să integrăm interior toate aceste culturi cu care suntem într-o interacțiune și cred că aici vorbim inclusiv de partea aceasta, nu deosebită, particulară, specială, de diversitate culturală, în așa fel încât, prin ceea ce abordăm, prin atitudinea pe care o avem, prin transparența care e absolut necesară, sigur, în diplomație știm bine, până la un punct, pentru că nu poți devoala întreaga strategie dintr-o dată, tocmai pentru a nu pune în pericol rezultatele pe care le dorești. Cristina Cileacu: Dar, în egală măsură, cetățenii unei țări trebuie să înțeleagă cu ce se ocupă oficialii unei țări. Rareş Burlacu: Absolut. Și din acest motiv, ați observat, sunt extrem de colaborativ. Am prezentat peste tot în comunicate de presă, le-am afișat pe site-ul agenției, am un cont oficial al agenției în care explic toate demersurile pe care le fac și cumva reușesc să dau prin aceasta un fel de socoteală către publicul și către firmele interesate de a intra în contact și de a dezvolta aceste cooperări, colaborări cu partea asiatică. Cristina Cileacu: Există în România, în acest domeniu al investițiilor, un plan care să aibă această durată de timp 20 de ani sau măcar zece ani? Rareş Burlacu: Se elaborează în acest moment personal. Cristina Cileacu: Nu prea avem obiceiul să gândim pe termen lung în această țară. Noi vrem acum, repede, mâine dacă se poate, și cu foarte mulți bani. Rareş Burlacu: Nu sunt de acord cu ce spuneți dumneavoastră, în sensul în care trebuie să avem o proiecție pe un măcar următoarele două decenii, cu obiective, indicatori, planul de acțiune extrem de detaliat pe care să-l urmărim, indiferent de partidul care sau coaliția care se află la guvernare sau de forțele politice în general, care vor contribui... Cristina Cileacu: Noi ştim că trebuie să avem asta, asta e și întrebarea mea, dar le avem aceste planuri? Rareş Burlacu: Se elaborează în acest moment, îmi revine plăcuta sarcină să fac acest lucru, deși prin lege mi se specifică faptul că le monitorizez. Iată, voi trece în mod nemijlocit la elaborarea lor și sunt bucuros să anunț faptul că avem, de exemplu, parteneriate deja semnate cu Academia de Științe Economice, care are un centru de expertiză în comerțul exterior. Capacitatea de a organiza și a de a aduna absolut toate energiile care pot să vină, să colaboreze și să contribuie la elaborarea unui astfel de plan, care ia în mod normal undeva între 6 și 9 luni maximum, în așa fel încât să venim să prezentăm publicului, mass-mediei, pentru a-l promova și pentru a înțelege faptul că lucrurile în această diplomație extrem de complexă și extrem de elaborată se fac pe baza unui plan pe care îl asumăm. Știți bine, participați la fel de fel de conferințe internaționale, la anumite evenimente majore, ele sunt parte a unui plan minuțios stabilit de către ministere, de către agenții, peste tot în lume, care sunt urmărite cu sfințenie. Altfel, nu poți beneficia nici măcar de fondurile ministeriale care sunt acordate pentru diferite forme de colaborare, dacă nu te inserezi, te înscrii pe acest culoar extrem de bine detaliat și minuțios. Anvergura diplomatică încă în construcţie Cristina Cileacu: Ca să ai anvergură diplomatică, înseamnă în primul rând să înțelegi cât de mare este harta lumii și să ai cumva un plan pentru fiecare regiune, dacă nu chiar pentru fiecare țară și specificul ei. Înțelegem în România acest lucru? Rareş Burlacu: Cred că suntem pe cale să o facem și faptul că aparținem unui spațiu cum este cel european, coroborat cu apartenența noastră la NATO, și vedem cât de dificil este contextul geopolitic în care ne aflăm, te împing, volens-nolens, să participi la acest concert al unei diplomații, care nu e doar europeană, așa cum poate era cazul acum 200 de ani, după războaiele napoleoniene, care s-au termina prin Congresul de la Viena, ci prin faptul că suntem parte a unui sistem extrem de bine elaborat, dar în care în care putem avea inclusiv noi partea de tort economic, care să vină să contribuie la prosperitatea noastră generală a tuturor. Acest lucru a fost și cazul concret pe care l-am discutat în cadrul vizitei oficiale alături de americani, de japonezi, de sud- coreeni, într-un spațiu în care erau 4.000 de angajați, iar reprezentanții Consiliului de Administrație interacționau cu partea română în așa fel încât să vedem, de exemplu, cum se va dezvolta proiectul Small Modular Reactors de la Doicești, celebrele SMR-uri, unde avem, iată, o colaborare japoneză, Coreea de Sud, de exemplu, pe niște componente și elemente de mare valoare adăugată pe care, de ce nu, ne dorim să le producem inclusiv în România. Cristina Cileacu: Tocmai pentru că noi facem parte din acest spațiu european, și ne bucurăm pentru asta, dar spuneați de felia de tort economic pe care putem să o avem ca țară. Concurența este foarte mare, pentru că tortul acesta se împarte la mai multe țări, deci bătălia este acerbă. Acolo, cum știm noi să ne vindem? Rareş Burlacu: O facem prin modul în care prezentăm avantajele competitive pe care le avem. Acuma sigur, îmi place foarte mult Ray Dalio, citeam recent modul în care ia decizii pe baza unei analize făcute pe o perioadă de la de la 1350 încoace, pentru a-și proiecta un fond, nu randamentul fondurilor de investiții pe care le gestionează. Sigur că poate nu luam în calcul chiar acest lung interval de timp, dar o facem prin modul în care putem să scoatem în evidență avantajele pe care vi le spuneam, ca într-o analiză economică obiectivă, clară, la care însă mai adăugăm și faptul că suntem poarta de intrare în Europa pentru toate mărfurile, produsele, ideile bune, investițiile care pot veni din zona asiatică, pentru a se întinde de la Marea Neagră până spre Marea Nordului și ulterior spre zona Atlanticului, și prin faptul că suntem la o zonă de graniță 350 de kilometri cu Ucraina, care în momentul în care devine un nod focal pentru a crea hub-uri de reconstrucție, devine așadar un actor regional major. Acest lucru îl spun în toate întâlnirile pe care le am și chiar vreau să vă confirm faptul că mi se pun întrebări extrem de grele, suplimentare, despre acest context în care ne aflăm de către borduri sau consilii de administrație ale unor mari corporații financiare internaționale. Cu alte cuvinte, stabilitatea, predictibilitatea, faptul că reușești să ai un guvern stabil, care să promoveze deschiderea, liberalismul economic în această relație cu partenerii orientali contribuie mai mult decât toată alinierea unor indicatori economici financiari, așa cum prevalau ei, până de curând. Cristina Cileacu: Haideți să facem o proiecție pe termen mediu, să nu spunem scurt, războiul din Ucraina se va încheia la un moment dat. Din păcate, nu știe nimeni acel moment. Cum putem noi, țara care a ajutat foarte mult Ucraina și a cărei proximitate geografică, cum ați explicat, reprezintă un avantaj, să profităm de această finalizare a unui război din vecinătate? Rareş Burlacu: Am spus o în repetate rânduri, inclusiv în cadrul unor conferințe și forumuri internaționale, cum că e nevoie, poate, de crearea unui instrument tip Banca Mondială sau Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, în care, din nou, toate aceste energii care se pot cumula și pot contribui la reconstrucția nu doar economică, ci și financiară, administrativă, urbană a Ucrainei, să poată să fie una pe o singură voce. Să nu încercăm să disipăm toate eforturile, ci să ne concentram sub imperiul unui tip de instrument comun, care să ne ajute să flexibilizăm am aceste fonduri pentru reconstrucție, Știți, se vorbește, Banca Mondială estimează undeva, dacă am înțeles bine, la 5.000 de miliarde, sunt analiști care spun că poate acest fond va trebui dublat. Cert este că putem să acordăm, exact cum se fac pentru investițiile străine sau pentru expansiunea companiilor, în general occidentale sau din spațiul OCDE, să spunem, în care putem să venim, să zicem, să acordăm credite de finanțare, linii de finanțare pentru o perioadă de 25-30 de ani, facilități fiscale pentru firmele care își asumă riscul să participe la un eventual proces de reconstrucție. Cristina Cileacu: Tot despre Japonia aș vrea să vorbim în ideea în care în Japonia avem ceea ce se numește diplomație imperială. Acest tip de diplomație folosește foarte mult simbolistică. La ce sunt necesare aceste gesturi mici, să le numim așa?
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Atac la politician al partidului de extremă-dreapta AfD din Germania. Agresorul a folosit o scrumieră. Politicianul spitalizat.
Un membru al partidului de extremă-dreapta din Germania a fost atacat într-un bar din orașul Schwerin. Potrivit poliției, atacatorul a protestat că are opinii politice de stânga și că a fost provocat de declarațiile politicianului. Incidentul a avut loc după miezul nopții și a implicat un schimb de cuvinte între atacator și Martin Schmidt, politicianul din partidul Alternativa pentru Germania (AfD). Pe fondul tensiunilor politice din țară, bărbatul de 52 de ani l-a lovit pe Schmidt cu o scrumieră. Schmidt a fost dus la spital pentru tratament și a fost externat la scurt timp. Despre incident a vorbit și Leif-Erik Holm, președintele regional al AfD din Mecklenburg-Pomerania Inferioară. El a condamnat atacul și a spus că este o escaladare a violenței politice din partea stângii. Holm a mai afirmat că acest atac este rezultatul propagandei și incitării contra partidului său în ultimele luni. Nikolaus Kramer, liderul grupului parlamentar al AfD, a catalogat atacul drept un gest laș și a subliniat că violența asupra politicienilor, indiferent de partid, este un atentat împotriva democrației și a libertății de exprimare. Poliția a deschis o anchetă și atacatorul este acum cercetat pentru vătămare corporală gravă și insultă. Incidentul a fost condamnat de mai mulți politicieni și a traversat știrile locale, generând preocupare cu privire la violența politică din această perioadă agitată din Germania.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Primul transport de ajutor umanitar prin portul USA a ajuns cu succes în Gaza
Primul transport cu ajutor umanitar livrat în Gaza prin intermediul noului port artificial a ajuns cu succes la țărm, confirmă armata americană. Potrivit Comandamentului Central al SUA, mai multe camioane încărcate cu ajutor umanitar au început să se îndrepte către Gaza. Scopul acestui efort multinațional este de a oferi ajutor civililor palestinieni din Gaza prin intermediul unui coridor maritim strict umanitar. "Nicio trupă americană nu a debarcat în Gaza", precizează postarea SUA de pe rețeaua socială X, potrivit BBC. Construcția portului artificial a fost începută cu săptămâni în urmă pentru a ușura livrarea de ajutor în timp ce Israelul continuă campania sa militară împotriva Hamas. Miercuri, sute de tone de ajutor umanitar au fost descărcate în Cipru, unde vor fi verificate înainte de a fi încărcate pe nave pentru livrare. Comandantul adjunct al Comandamentului Central al SUA, Brad Cooper, a declarat că navele comerciale vor prelua ajutorul în Cipru și îl vor transporta către portul artificial, ancorat la câteva kilometri în largul coastei Gaza. Nave militare americane mai mici, capabile să transporte între 5 și 15 camioane de ajutor, vor duce încărcătura către un dig plutitor lung de câteva sute de metri pe plaja din Gaza. De aici, camioanele vor călători de-a lungul digului până la o stație de triaj amplasată pe plajă. Autoritățile au informat că Programul Alimentar Mondial al ONU va fi responsabil de distribuirea ajutorului umanitar. Acesta va fi livrat către cei care au nevoie prin intermediul unor puncte de triaj de pe plaja din Gaza. Noul port artificial oferă un coridor maritim sigur și eficient pentru livrarea de ajutor în Gaza prin intermediul unei cooperări internaționale.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Riabkov: Rusia va răspunde cu aceeaşi monedă la orice comportament nuclear ambiguu al Occidentului
Rusia va răspunde cu aceeaşi monedă la orice comportament nuclear ambiguu din partea Occidentului, a declarat vineri ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, într-un interviu acordat agenţiei oficiale de presă TASS. Occidentul a adoptat o poziţie de incertitudine strategică şi de ambiguitate faţă de Rusia, încercând să facă mai dificilă sarcina Moscovei de a prezice cum va reacţiona NATO în diverse situaţii, inclusiv cu arme nucleare, spune Serghei Riabkov. „Rusia va lăsa deoparte tema «liniilor roşii» şi va răspunde Occidentului în oglindă”, a spus Riabkov în interviul pentru TASS, potrivit Reuters, preluată de Agerpres. În ceea ce priveşte raporturile dintre diplomaţia rusă şi Occident, ministrul rus afirmă că acestea se află în regim de gestionare a crizei şi încearcă să se asigure că tensiunile nu vor degenera într-un conflict pe scară largă. Riabkov a declarat că garanţiile de securitate pe care Rusia le-a solicitat şi discutat cu Occidentul în 2021 nu mai sunt relevante şi că Moscova nu mai are încredere în alianţa militară NATO. „Scara noastră de priorităţi, inclusiv în sfera asigurării propriei noastre securităţi şi a formării unui cadru mai stabil pentru aceste eforturi, s-a schimbat complet (din 2021)”, a afirmat el. „Ceea ce se întâmplă în direcţia Vest este de acum, în primul rând, sarcina militarilor”, potrivit acestuia. „Diplomaţia în această direcţie funcţionează, aş spune, în regim de gestionare a crizelor şi de prevenire a unei alunecări către un conflict pe scară largă”, a declarat Serghei Riabkov. Aducându-i-se aminte de către TASS că, într-un interviu acordat în ianuarie 2022 tot acestei agenţii, Riabkov a spus că NATO ar trebui „să-şi strângă catrafusele şi să se întoarcă la limitele din 1997”, înaltul oficial rus a fost întrebat „cât de realistă” i se pare această remarcă la ora actuală, având în vedere că Alianţa Nord-Atlantică a reuşit să se extindă în mod semnificativ. „Dacă în primul rând SUA, dar şi alte state ale NATO ar fi luat cu adevărat în serios avertismentele şi apelurile noastre în acel moment, atunci ceea ce se întâmplă acum, toată această tragedie, din punctul de vedere al distrugerii complete a arhitecturii europene de securitate, ar fi putut fi evitată”, a declarat ministrul adjunct de externe rus în interviul publicat integral pe pagina de internet a agenţiei TASS. În interviu, oficialul rus dă vina pe NATO pentru actuala escaladare în relaţiile cu Rusia, insistând că extinderea Alianţei Nord-Atlantice se află la baza crizei actuale. Referitor la un posibil dialog pentru eventuala reconfigurare a arhitecturii de securitate, Riabkov a declarat: „Construcţiile geopolitice într-o formă sau alta cu NATO sunt în general imposibile. NATO nu este o entitate capabilă de negocieri, este un grup faţă de care noi nu avem nici cea mai mică încredere şi care ne provoacă nu doar aversiune politică, ci şi emoţională”, afirmat ministrul rus, potrivit TASS. „Vom lucra cu cei care sunt dispuşi să negocieze cu noi pe baze de egalitate. Marele spaţiu eurasiatic, conceptul de securitate eurasiatică este ceea ce se avansează acum în centrul proiectelor de arhitectură din punct de vedere al politicii şi geopoliticii. În viziunea noastră asupra acestora trebuie să ne concentrăm în primul rând”, a afirmat adjunctul lui Serghei Lavrov. În decembrie 2021, Moscova a transmis SUA şi NATO un proiect privind garanţiile de securitate între Rusia şi Statele Unite, precum şi în raport cu ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice în Europa, un document în care Rusia cerea, între altele, ca NATO să se angajeze să nu se mai extindă în Est, în special în Ucraina, şi retragerea trupelor şi bazelor Alianţei din statele care au aderat la NATO după 1997. După declanşarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, numită de Moscova cu eufemismul de „operaţiune specială militară”, iar de Kiev şi Occident o agresiune neprovocată, nelegitimă şi ilegală, două ţări tradiţional neutre - Suedia şi Finlanda - au aderat la NATO de teama politicilor Kremlinului.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Viktor Orban susține că Robert Fico „se zbate între viaţă şi moarte”: „Am fi avut mare nevoie acum de el şi de o Slovacie pro-pace”
Premierul slovac, Robert Fico, se află între viaţă şi moarte la două zile după tentativa de asasinat asupra sa, care a trimis unde de şoc în Europa, a declarat vineri premierul ungar, Viktor Orban, la postul public de radio, potrivit Reuters. Atacul armat a fost prima tentativă majoră de asasinat asupra unui lider politic european din ultimii 20 de ani şi a fost condamnat la nivel internaţional. Analişti politici şi parlamentari spun că atacul a expus un climat politic din ce în ce mai febril şi polarizat atât în Slovacia, cât şi în întreaga Europă. „Ne rugăm pentru prim-ministru şi pentru Slovacia. Îi dorim însănătoşire grabnică şi să se întoarcă la muncă. Robert Fico este între viaţă şi moarte”, a spus Viktor Orban. Premierul a mai declarat că, şi dacă Fico îşi revine, el nu va putea lucra luni de zile, într-un moment critic în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European de la începutul lunii iunie. „Ne confruntăm cu alegeri care vor decide nu doar membrii Parlamentului European, ci, împreună cu alegerile din SUA, pot determina cursul războiului şi al păcii în Europa. În această situaţie, am fi avut mare nevoie de Robert Fico şi de o Slovacie pro-pace”, a spus Viktor Orban. A sugera o legătură între tentativa de asasinat împotriva lui Robert Fico şi război „nu ar fi ceva nejustificat”, a spus premierul Viktor Orban, care a adăugat că „centre viguroase de putere au un interes în continuarea războiului dintre Rusia şi Ucraina”, relatează MTI. „Nu au existat multe (ţări) care au vorbit în favoarea păcii... în afară de Ungaria, a fost Vaticanul, iar Slovacia tocmai se întorsese în direcţia taberei păcii”, a apreciat Viktor Orban. Referindu-se la atacul asupra premierului slovac, Viktor Orban a declarat că „una dintre aceste ţări a renunţat, ceea ce înseamnă că Ungaria trebuie să-şi dubleze eforturile, iar munca ei va deveni mai dificilă la Bruxelles, în lupta cu politicienii pro-război”. Deşi ancheta asupra tentativei de asasinat este încă în curs de desfăşurare în Slovacia, Viktor Orban a declarat că „este o certitudine că făptuitorul era progresist, de stânga şi pro-război”. „Prin urmare, ipotezele unei legături între tentativa de asasinat şi război nu sunt nejustificate”, a continuat premierul ungar. Însă „cei în favoarea păcii nu trebuie să se teamă, trebuie să înfrunte imperiul Soros (George Soros, filantrop american originar din Ungaria, ţinta preferată a liderilor naţionalişti şi iliberali - n.r.) şi, dacă este necesar, politica externă americană şi trebuie să spună foarte clar că este în interesul Europei ca părţile să revină la masa negocierilor, mai degrabă decât să continue să insiste pentru o soluţie militară fără speranţă”, a mai spus premierul ungar.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Putin a vizitat "Mica Moscova" din China și a promis energie și beneficii în cadrul unei alianțe străvechi cu țara parteneră
Preşedintele rus, Vladimir Putin, se află pentru a doua zi consecutiv în China, având agenda plină de întâlniri şi evenimente. După ce ieri s-a întâlnit cu omologul său chinez, Xi Jinping, la Beijing, astăzi a aterizat în nordul ţării, vizitând un oraş renumit în China drept "Mica Moscovă". Vineri dimineaţă, Putin a mers la Harbin, oraşul fondat de coloniştii ruşi în secolul trecut. Potrivit BBC, alegerea oraşului pentru vizita preşedintelui rus este una strategică, deoarece acesta are o istorie şi o arhitectură puternic influenţate de cultura rusă. Printre cele mai cunoscute clădiri cu influenţe ruseşti se numără o catedrală ortodoxă care se află încă în picioare. Primul popas al lui Putin în Harbin a fost la un memorial al soldaţilor sovietici, unde a depus un buchet de flori roşii în semn de respect faţă de sacrificiul lor. Apoi, liderul rus a continuat vizita la un târg comercial China-Rusia, unde a rostit un discurs în faţa investitorilor chinezi, promiţându-le colaborare şi beneficii reciproc avantajoase. "Parteneriatul strâns între Rusia şi China are o influenţă directă asupra dezvoltării economiilor noastre. Va oferi securitate energetică, va stimula crearea de noi industrii şi locuri de muncă bine plătite, va îmbunătăţi bunăstarea şi calitatea vieţii pentru cetăţenii noştri. Alianţa strategică în domeniul energetic dintre cele două ţări a devenit un factor important pentru economia globală a resurselor energetice şi sunt convins că aceasta se va consolida şi mai mult pe viitor. Colaborăm deja în proiecte mari din domeniul industrial şi vom continua să facem acest lucru", a declarat Putin în discursul său. Relaţiile dintre Rusia şi China s-au consolidat încă de la declanşarea conflictului din Ucraina, iar aceasta a fost un factor important pentru Moscova în faţa sancţiunilor impuse de Occident. Şi la întâlnirea cu Xi Jinping, cei doi lideri au convenit că trebuie să-şi consolideze parteneriatul, inclusiv în plan militar. Aceste acțiuni demonstrează că relaţia dintre cele două ţări este una strategică şi este benefică pentru ambele părţi.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Bărbat împușcat mortal când încerca să incendieze o sinagogă din Franța
Un bărbat înarmat care a încercat să incendieze vineri o sinagogă din Rouen, în nord-vestul Franţei, a fost ucis de poliţie, a anunţat ministrul de interne Gerald Darmanin. Poliţia „a intervenit după ce a fost semnalat fum în apropierea sinagogii”, a declarat o sursă din poliţie, relatează AFP şi Reuters, preluată de Agerpres. „Bărbatul era înarmat cu un cuţit şi o bară de fier, s-a apropiat de poliţişti care au tras, individul a murit", a declarat pentru AFP o sursă apropiată de caz. Poliţiştii au constatat, la sosire, prezenţa unui bărbat pe acoperişul sinagogii. Bărbatul a sărit de pe clădire şi s-a năpustit asupra lor, înarmat cu o bară de fier şi un cuţit. El a încercat să înjunghie un poliţist care, după ce s-a ferit, a tras cu arma din dotare, potrivit unei surse citate de Le Figaro. Niciun document de identitate nu a fost găsit asupra bărbatului înarmat, care nu a fost identificat în această etapă. „În Rouen, ofiţerii de poliţie au neutralizat în această dimineaţă (vineri) un individ înarmat care a intenţionat clar să dea foc sinagogii oraşului. Îi felicit pentru modul lor de reacţie şi curajul lor", a scris Darmanin pe reţeaua X. Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media Contactat de Le Monde, Parchetul Naţional francez Antiterorist (PNAT) a anunţat că o „evaluare” era în curs. Primarul din Rouen Nicolas Mayer-Rossignol a anunţat că nu există „alte victime în afara individului înarmat”, potrivit News.ro. „Prin această agresiune şi prin această tentativă de incendiere a sinagogii din Rouen este atinsă nu doar comunitatea evreiască, ci întreg oraşul Rouen, rănit şi în şoc”,a adăugat el. Preşedintele Consistoriului Central din Franţa, Elie Korchia, a declarat: „În acest ajun de sabat, un individ armat care voia să dea foc sinagogii consistoriale din Rouen a fost neutralizat de către poliţişti care se aflau în apropiere. Mulţumim forţelor noastre de ordine care au evitat o nouă dramă antisemită în ţara noastră”, a scris el pe X. Parchetul din Rouen a deschis două anchete. O anchetă priveşte incendiul provocat la lăcaşul de cult şi violenţe vizând persoane depozitare ale autorităţii publice, încredinţată Direcţiei Generale a Poliţiei Naţionale franceze (DGPN). Cealaltă anchetă, a Inspecţiei Generală a Poliţiei Naţionale (IGPN), vizează circumstanţele morţii bărbatului. Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi al ofensivei terestre a Israelului în Fâşia Gaza, nivelul de alertă din Franţa a fost ridicat la maxim.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe
Motivul tulburător pentru care bărbatul dispărut și găsit în viață după 27 de ani, la doar 100 de metri de casa lui, nu a cerut ajutor
Un tânăr care a fost răpit în urmă cu 27 de ani și a fost găsit acum, în viață, în beciul vecinului său, la doar 100 de metri de casă, nu a strigat după ajutor din cauza unui motiv tulburător, scrie presa algeriană. Victima, Omar Bin Omran, a dispărut din Djelfa, Algeria, în 1997, iar familia lui a crezut că a fost ucis în timpul Războiului Civil din Algeria, care a început la sfârșitul anului 1991 și s-a încheiat la sfârșitul anului 2002. Dar Omar, care acum are 45 de ani, era, de fapt, în viață și a fost salvat din subsolul de sub o podea acoperită cu fân din gospodăria vecinului său. Răpitorul, un bărbat în vârstă de 61 de ani care locuia singur, a fost arestat și se află în custodia poliției, potrivit Procuraturii Djelfa. Presa locală spune că Omar nu a cerut ajutor în toți acești 27 de ani pentru că fusese convins că răpitorul său îi făcuse o vrajă puternică. El a povestit că uneori își vedea membrii familiei printr-o fereastră din casa răpitorului, dar pur și simplu nu putea să-i strige, ca și cum ar fi fost vrăjit. De asemenea, a spus că nu putea să deschidă ușa din cauza unei forțe pe care o simțea în interiorul lui. Potrivit ziarului algerian El Khabar, câinele lui Omran a stat lângă casa suspectului timp de o lună după ce acesta a dispărut, iar răpitorul l-ar fi otrăvit, ca să nu atragă atenția familiei tânărului. Omar Bin Omran primește acum îngrijiri medicale și psihologice, iar autoritățile au promis că „autorul acestei crime odioase” va fi judecat și va primi o pedeapsă severă. „În urmă cu două zile, pe 12 mai 2024, Parchetul a primit, prin intermediul departamentului regional al Jandarmeriei Naționale din El Jadid, o plângere împotriva unei persoane care susținea că fratele reclamantului, Omar bin Omran, care este dispărut de aproximativ 30 de ani, se află în casa unuia dintre vecinii săi. În urma acestui raport, procurorul general din provincia Djelfa a ordonat Jandarmeriei Naționale să deschidă o anchetă, iar ofițerii s-au deplasat la casa în cauză. Persoana dispărută a fost găsită, iar suspectul, proprietarul casei, în vârstă de 61 de ani, a fost arestat”, a declarat un funcționar al instanței din Djelfa. În timp ce alți membri ai familiei credeau că Omar a fost ucis în timpul războiului civil, mama lui era convinsă că este încă în viață, dar, din păcate, ea a murit în 2013 fără să afle vreodată adevărul despre ceea ce s-a întâmplat cu fiul ei, unul dintre cei nouă copii pe care i-a avut. După cum au spus rusele, ultima ei dorință a fost: „Te rog, nu înceta să-l cauți pe Omar. Sunt sigură că este încă în viață”. Când Omar s-a reîntâlnit cu familia, frații lui au plâns de bucurie. În ciuda faptului că a fost sechestrat timp de aproape 3 decenii, Omar a spus că și-a văzut deseori tatăl pe fereastră mergând spre moschee și a fost la curent cu o serie de evenimente din familie, inclusiv a știut despre moartea mamei. Însă susține că a fost mereu supravegheat de răpitorul său și nu a putut să facă nimic.
Articol postat în data 17 May 2024
Externe